Biserica fortificată Hărman

Ajungem azi în Hărman sau Huntschprich în dialectul săsesc, în traducere Muntele Mierii. Este un sat mic și liniștit, aflat în centrul României, la circa zece km de Brașov.

Daniel Onea, 26.05.2020, 11:16

Ajungem azi în Hărman sau Huntschprich
în dialectul săsesc, în traducere Muntele Mierii. Este un sat mic și liniștit,
aflat în centrul României, la circa zece km de Brașov. Unul dintre muzeele
deschise după ridicarea stării de urgență în contextul pandemiei COVID-19 a
fost cel al cetății Hărman, monument important al Transilvaniei. Este o
biserică evanghelică fortificată, o adevărată cetate, foarte bine conservată,
ridicată în secolul al XII-lea. În
secolul al XV-lea comunitatea a încercat să transforme stilul bisericii
evanghelice din stil romanic în stil gotic, însă lucrările s-au oprit la
supraetajarea turnului-clopotniță, care, având 32 de metri, devenea cel mai înalt
din Țara Bârsei.

Ghidul
nostru de azi este Dan Ilică-Popescu, custodele cetății. Când te apropii de
cetate, vezi de departe turnul bisericii. E foarte important, fiindcă mai
există încă patru turnulețe în jurul celui principal. Este ceva foarte rar întâlnit
la bisericile din sate, fiindcă asta reprezenta dreptul de a pedepsi cu moartea
în localitatea respectivă. Este un aspect rar întâlnit în localitățile mici. Cu
cât te apropii mai mult de cetate, vezi ziduri masive și șanțul de apă, care,
inițial, înconjura complet cetatea. Era un mod de apărare în Evul Mediu.
Intrarea se face printr-un tunel construit după anul 1800. La început, peste
șanțul cetății, în locul tunelului, era un pod care se putea ridica. Intrarea
se face prin prima poartă de stejar, care se mai păstrează. Mai erau și alte
trei porți.

Țăranii nu aveau
pregătire militară și se bazau mai mult pe construcția în sine a cetății,
explică Dan Ilică-Popescu, custodele cetății Hărman. Aveau patru porți până
la intrarea în curte. Din curte, se vede biserica masivă, cu căsuțe pentru
localnicii din comunitate, ceva inedit în Țara Bârsei. Acestea au fost
construite lângă biserică. Din păcate, s-au păstrat doar căsuțele din partea de
sud. În prezent, au devenit muzee: un muzeu cu o parte din portul săsesc și o
școală veche în care, pentru cei vorbitori de limbă germană, e interesant să
mai audă dialectul care se vorbește aici. Noi oferim ghidaj vizitatorilor în
limbile română, germană sau engleză. Avem și un ghid informativ cu descrierea
cetății și a obiectelor din muzee în mai multe limbi: română, germană,
italiană, spaniolă, franceză, ebraică. Avem în pregătire versiunile în poloneză
și rusă. Încercăm să acoperim cât se poate de mult.

Am aflat de la Dan Ilică-Popescu, custodele cetății
Hărman, că turiștilor li s-a părut foarte interesantă capela cu pictura din
secolul al XV-lea, în culori încă foarte bine păstrate. Însă un element
deopotrivă de interesant este orologiul cu un singur arătător, care indică
orele și care datează din secolul al XVI-lea. Nu în ultimul rând, orga a avut
mereu succes. Este în stil baroc, are 19 registre și datează din secolul al
XVIII-lea. Deocamdată, evenimentele cu public nu sunt permise, însă atunci când
vom reveni cu totul la starea de dinainte, va merita să asistați la un concert,
întrucât acustica de la Hărman este deosebită.