Bucureşti

Bucureştiul figurează, alături de litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Bucovina şi Maramureş, pe lista preferinţelor turiştilor străini care vizitează România.

Daniel Onea, 16.12.2017, 06:10

Bucureştiul
figurează, alături de litoralul Mării Negre, Delta Dunării, Bucovina şi
Maramureş, pe lista preferinţelor turiştilor străini care vizitează România.
Facem azi o călătorie prin centrul Bucureştiului, însoţiţi de ghidul nostru,
Adriana Nica, directoare executivă la o companie de training autorizat in
turism. Vom străbate la pas Calea Victoriei. Este una dintre cele
mai importante artere ale Bucureştiului. Este presărată, de asemenea, cu multe
obiective, turistice, istorice, culturale şi spirituale. Înainte de a ajunge la
obiective, să înţelegem de ce se numeşte Calea Victoriei şi de ce este o arteră
atât de importantă. Până în anul 1692, erau două drumuri. În 1692, marele
domnitor Constantin Brâncoveanu uneşte cele două drumuri într-unul singur sub
denumirea de Podul Mogoşoaiei. În data de opt octombrie 1878, armata română
intra triumfătoare în Bucureşti defilând în paşi de marş victorios, parcurgând
Podul Mogoşoaiei sau uliţa cea mare, cum i se mai spunea atunci. În cinstea
acestei victorii, pentru a rămâne în memoria şi în inimile românilor câştigarea
independenţei ţării, acestui drum important i s-a spus Calea Victoriei. Practic, Calea Victoriei sărbătoreşte
câştigarea independenţei României în timpul războiului din 1877-1878.

Calea Victoriei nu
este doar o arteră foarte importantă, ci este presărată cu obiective şi clădiri
declarate monument istoric, spune Adriana Nica. Am făcut o selecţie a
celor mai importante obiective. Prima oprire recomandată este la Muzeul
Naţional George Enescu, găzduit de Palatul Cantacuzino. Clădirea este o
adevărată bijuterie arhitectonică, construită în 1903 de către Gheorghe Grigore
Cantacuzino. Compozitorul George Enescu a locuit o perioadă în Palatul
Cantacuzino şi din 1956, după moartea acestuia, clădirea a fost transformată
într-un muzeu dedicat vieţii şi operei lui George Enescu.

Următorul reper
este Ateneul Român. Adriana Nica, directoare executivă la o companie de
training autorizat in turism. A fost inaugurat în 1889 şi a fost
construit la iniţiativa societăţii omonime printr-o campanie celebră denumită
Daţi un leu pentru Ateneu. Banii s-au strâns în câţiva ani, iar construcţia a
devenit unul dintre motivele pentru care Bucureştiul a primit supranumele de
Micul Paris. Stilul arhitectonic este neoclasic, dar se regăsesc şi elemente
ale eclectismului şi ale arhitecturii franceze de secol XIX.

Aproape faţă în
faţă cu Ateneul Român se află Palatul Regal, care are o istorie întortocheată,
continuă Adriana Nica. În urmă cu mai bine de 300 de ani, în anul
1659, când a fost mutată capitala Ţării Româneşti de la Târgovişte la
Bucureşti, pe locul unde se află acum Palatul Regal se cam termina Podul
Mogoşoaiei, iar ultimele clădiri erau o casă şi mănăstirea Creţulescu. Această
casă, care mai târziu avea să devină Palatul Regal, a trecut prin posesia mai
multor oameni înstăriţi din rândul clericului, ajungând în 1812 în posesia
familiei Golescu, pentru ca mai târziu, în 1833, să fie vândută Sfatului
Administrativ. Se hotărăşte transformarea ei în reşedinţă domnească, iar,
astfel, palatul trece prin mai multe transformări sub îndrumarea unor arhitecţi, printre care
şi celebrul Xavier Villacrosse. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în
1860, palatului i se aduc îmbunătăţiri interioare, arta decorativă fiind în
stil Napoleon al III-lea. Sub domnia lui Carol I, palatul domnesc este
transformat în palat regal. Modificările palatului în forma actuală au fost
începute de regele Ferdinand I şi finalizate de regele Carol al II-lea, în anul
1940, când Europa era implicată în cel de-al Doilea Război Mondial.

Oferta de cazare a Bucureştiului este foarte variată,
astfel încât nu veţi întâmpina probleme cu cazarea. Până data viitoare, când vă
aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!