Buşteni
Situată la poalele muntelui Caraiman, Buşteni este una dintre staţiunile de pe Valea Prahovei, care, alături de Poiana Braşov, atrag cei mai mulţi practicanţi ai sporturilor de iarnă.
Ana-Maria Cononovici, 31.01.2026, 12:00
Rămânem şi astăzi pe Valea Prahovei şi mergem în stațiunea Bușteni, situată la doar două ore de București. Denumirea binemeritată de Poartă a Bucegilor, primită de această stațiune, vine de la faptul că de aici se poate porni pe munte pe nu mai puțin de 200 de trasee.
Un oraş a cărui denumire are o explicaţie foarte simplă, după cum ne-a spus Ruxandra Cernat, ghid naţional de turism, de la care am aflat şi câteva dintre atracţiile de aici:
“Denumirea de Buşteni apare pentru prima dată în secolul XVIII, cu referire la locul din Prahova, unde se acumula o cantitate mare de lemne aduse de apă. Oraşul e cunoscut (pentru Română: „pentru casa memorială a autorului cărţii copilăriei noastre “Fram ursul polar”, scriitorul Cezar Petrescu, venit la Buşteni în 1937, dar şi” – de aici pentru Toţi) pentru Crucea de pe Caraiman pentru cei ce iubesc drumeţiile montane şi pentru monumentul eroului Constantin Muşat situat chiar în faţa gării din Buşteni. Această statuie îl reprezintă pe caporal în ultima luptă de pe Valea Oituzului, când fără un braţ, aruncă grenade, sacrificându-şi viaţa pentru apărarea patriei. El făcea parte din Regimentul 2, Grăniceri, care avea sarcina păzirii graniţei în sectorul montan.”
Într-adevăr, cel mai mare monument al stațiunii, ce veghează de la întălţimea crestelor montane, de la cota de 2.291 metri, este Crucea Eroilor Neamului, construită între anii 1926-1927, prin grija Majestăţii Sale, Regina Maria. Crucea este executată din oțel și are dimensiuni impresionante: înălțimea de 48 metri și lățimea de 14 metri.
Aşezat la poalele munților, oraşul Buşteni încântă prin casele și vilele cu arhitectură rustică, prevăzute adesea cu cerdac cu stâlpi care susțin arcade în stil brâncovenesc și scări de acces create din piatră. Ruxandra Cernat, ghid naţional de turism, a mai adăugat o tentaţie:
“La Buşteni nu puteţi rata castelul Cantacuzino, care oferă una dintre cele mai spectaculoase privelişti din România. Construit între 1901-1911, este o combinaţie unică de arhitectură neo-românească şi neo-brâncovenească, a aparţinut “nababului”, prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino, de la care avem şi Muzeul Enescu, Palatul Cantacuzino, de pe Calea Victoriei din Bucureşti. La castel veţi remarca fără îndoială vitraliile şi şemineul, balustradele, dar de ce nu şi o cafea şi o păjitură pe terasa castelului, sau grădina castelului, care aminteşte de filmările la Primul sezon din Familia Adddams.”
Pârtia Kalinderu din Bușteni este una dintre cele mai apreciate destinații pentru sporturile de iarnă de pe Valea Prahovei, are 1.300 de metri lungime şi o diferență de nivel de puţin peste 300 de metri și grad mediu de dificultate. Pârtia este echipată cu instalație de nocturnă, permițând schiorilor să se bucure de sport chiar și după lăsarea serii. De asemenea, dispune de un sistem modern de producere a zăpezii artificiale pentru a asigura condiții optime pe întreaga durată a sezonului de schi. Pârtia este deservită de o instalaţie modernă de telescaun. La baza pârtiei se găseşte Fun Park Kalinderu, un spațiu dedicat copiilor și începătorilor, unde pot învăța să schieze într-un mediu sigur și distractiv. Fun Park-ul include: tubing (colac pe zăpadă), zonă de săniuș, bandă transportoare pentru urcare ușoară, dar şi o şcoală de schi, cu instructori care oferă lecții individuale sau de grup pentru cei care doresc să învețe să schieze sau să își îmbunătățească tehnica.
