Cetatea Deva

Cunoaștem azi una dintre cele mai importante fortificații medievale din Transilvania. Ne oprim, așadar, în partea vestică a României, în apropiere de municipiul Deva, mai precis în Rezervația Naturală Dealul Cetății.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 28.02.2023, 09:22

Cunoaștem azi una dintre cele mai
importante fortificații medievale din Transilvania. Ne oprim, așadar, în partea
vestică a României, în apropiere de municipiul Deva, mai precis în Rezervația Naturală
Dealul Cetății. Aici îl cunoaștem pe Gheorghe Ficzak, președintele Uniunii
Culturale a Rutenilor din România, doctor în istoria culturii, de la care aflăm
istoria bogată a acestui monument. Documentar datează din anul
1269, cu ocazia luptei dintre regele Béla al III-lea și fiul său Ștefan al
V-lea cel Tânăr care voia să-l detroneze pe tatăl său. Luptele armatelor celor
doi au loc aici la poalele cetății Deva și atunci este menționată sub numele de
Castrum Deva, în 1269. Sunt și legende legate de construirea cetății Deva. Una
dintre ele spune că au fost trei zâne, trei surori, pe Dealul Cetății Deva,
Dealul Uroiului, lângă Simeria, și pe Dealul Cetății Colț, care este în Țara Hațegului,
care e un pic cam departe. Cele trei surori s-au certat între ele. Cea din
cetatea Devei ar fi aruncat cu o mistrie sau cu o sabie și ar fi doborât vârful
Munților Retezat. De acolo se și numesc așa: Munții Retezat. În limba maghiară,
există o legendă despre cetatea Devei sinonimă cu cea a Meșterului Manole, legendă
a Meșterului Manole găsită, practic, la toate popoarele din Balcani. Ce
construia ziua se năruia noaptea, îi aduce soția mâncare, el o zidește, iar în
felul acesta cetatea rămâne.

Cert este că Cetatea Deva a avut un
rol foarte important în Evul Mediu, pentru că, practic, ea supraveghea toate căile de comunicații de pe
Valea Mureșului, continuă Gheorghe Ficzak. Avea un rol
deosebit de semnificativ pentru faptul că era un punct efectiv inexpugnabil,
deci, nu putea fi cucerită. A fost asediată de mai multe ori, dar n-a fost
cucerită niciodată. Cetatea are o semnificație importantă din foarte multe
puncte de vedere, pentru că la poalele dealului cetății s-a dezvoltat o
localitate urbană cu timpul, care a devenit reședința comitatului Hunedoara în
timpul voievodatului Transilvaniei și al Principatului Transilvaniei. Ea era și
loc de detenție. În cetate a fost închis primul episcop unitarian, David Ferenc,
la sfârșitul secolului al XVI-lea. Acolo a și murit, în celula în care a fost
închis. Este o piatră funerară în memoria lui.

Cetatea Devei a fost stăpânită de
voievozi, de principi, de conți și de ducese. A fost dată în dar, moștenită sau
chiar vândută, iar toți nobilii au lăsat în urma lor câte ceva: un zid de
apărare, o încăpere, o sală de bal sau chiar o extindere a cetății cu un etaj
întreg. Aceștia și-au dorit ca ea să nu fie utilizată doar pentru apărare și
întâlniri ocazionale, ci să fie și locuință. Nu oarecare, ci chiar de lux. La poalele cetății este și Magna Curia, o clădire în stil baroc construită
de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen. El este și născut în județul
Hunedoara, la Ilia, iar, o vreme, a fost reședința principiului Transilvaniei.
Astăzi Magna Curia este sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Până la 1848, se pare că cetatea a fost vizitată de împăratul Austriei,
Francisc I, care a fost foarte
impresionat de poziția cetății, de rolul ei.

În prezent, la Cetatea Deva sunt
lucrări de renovare. Zidurile sunt consolidate, turnurile sunt reabilitate, iar
ușile și ferestrele sunt închise cu tâmplărie din lemn. De asemenea, zona va fi
iluminată arhitectural și dotată cu sisteme de supraveghere video. A fost adusă
și montată o nouă telecabină, cu o capacitate de peste 30 de persoane, în locul
vechiului lift, inaugurat în 2003. Astfel, în vara acestui an, veți putea
descoperi un monument restaurat cu grija cuvenită importanței sale.

Ați
ascultat un material realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relații
Interetnice al Guvernului României, prin programul Diversitate și patrimoniu
cultural prin prisma mass-media: Diversitate și patrimoniul în județul
Hunedoara