Cinci motive pentru a vizita Brăila

Astăzi vă invităm la Brăila, în sud-estul României, o veche așezare de pe malul stâng al Dunării, atestată în anul 1368.

Ana-Maria Cononovici, 11.02.2020, 14:20

Astăzi vă invităm la Brăila, în sud-estul României, o veche așezare de pe
malul stâng al Dunării, atestată în anul 1368. Perimetrul vechii cetăți a
Brăilei, atestate documentar din 1368, a influenţat dezvoltarea ulterioară a
orașului. Cu excepţia cartierelor apărute după cel de-al doilea război mondial,
unde străzile au o dispunere rectangulară, partea centală a oraşului, privită
de sus, seamănă cu o imensă pânză de păianjen, cu multe străzi în arc de cerc
care încep şi se sfârşesc la malul Dunării. Majoritatea zidurilor cetăţii au
dispărut, însă în subteran există multe tuneluri care fac legătura între
diferite locuri din centrul istoric al municipiului Brăila.

Ne poartă paşii prin oraş, Corina Terzi, o brăileacă îndrăgostită de oraşul
natal: Este un oraş liniştit
şi extrem de frumos, ne trebuie minim 2-3 zile ca să îl parcurgem. Fiind un oraş
foarte vechi cu o importanţa istorică mare sunt multe lucruri de văzut. Primul
este centrul istoric, cu Parcul numit Grădina Mare. Aici avem două obiective
turistice foarte importante, casa memorială Panait Istrati (n.r.scriitor român
de limbă română și franceză, născut la Brăila la 10 august 1884 şi decedat pe
16 aprilie 1935) şi Castelul de apă de la 1912. Mergem spre centrul oraşului, pe
Calea Regală (strada comercială a Brăilei) şi în Piaţa Traian, unde avem lucruri
unice de văzut, cum ar fi Ceasul din Brăila, construit la 1909, Muzeul de
Etnografie și Artă Populară, Teatrul Maria Filotti şi Teatrul Lira, Muzeul de
istorie Carol I, biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostă geamie
turcească transformată în biserică ortodoxă, Biserica greacă, Centrul cultural
Nicăpetre (n.r.sculptor născut la Brăila, în 27 ianuarie 1936 şi decedat la
Toronto, în 21 aprilie 2008).

Grădina Mare unde se află Castelul de Apă şi Casa Memorială Panait Istrati,
Piaţa Traian cu Ceasul simbol al Brăilei, Teatrul Maria Filotti, Centrul cultural
Nicăpetre şi Biserica greacă sunt doar cinci dintre obiectivele de vizitat în
partea istorică a oraşului.

Castelul de Apă este a fost construit la începutul secolului 20 de către
arhitectul Elie Radu, care a reușit o performanță pentru acea perioadă şi anume
aceea de a asigura alimentarea cu apă pentru jumătate din populația oraşului.
Arhitectura aşa’umitului castel a fost modficiată în timp. În anii ’80 i-au
fost ataşate două scări exterioare în spirală, iar în interior a fost amenajat
un restaurant cu o podea rotativă. Castelul de Apă se află în Grădina Mare, un
parc întins pe 6 hectare pe faleza înaltă a Dunării de unde pot fi admiraţi
Munţii Măcinului. De aceea i se spunea şi Grădina Belvedere după ce în timpul
administraşiei otomane era numită Grădina Paşei.

În Piața Traian se află Ceasul simbol al Brăilei, construit în anul 1909 de
Petru Naum, este considerat un simbol al vechiului oraș și deosebit este faptul
că încă funcționează la secundă. Tot aici se află un monument al Împăratului
roman Traian, care dă şi numele pieţei. Orientată spre piaţa Traian este şi
intrarea principală în clădirea Teatrului Maria Filotti, care poartă numele
unei actriţe născute la Brăila. Clădirea, în forma actuală, a fost ridicată în
anul 1864 pe locul unui vechi han.

Centrul cultural Nicăpetre este amenajat într-o casă cu o arhitectură
deosebită, care a aparţinut unui armator de origine elenă. Aici se află aproape
800 de desene, 85 de sculpturi şi multe materiale documentare donate chiar de
Nică Petre, unul dintre cei mai mari artişti români din diaspora.

Biserica Greacă din Brăila a fost ridicată în 1872 datorită sprijinului
financiar al comunităţii elene din acest oraş de pe Dunăre, numeroasă şi foarte
bine organizată în a doua jumătate a secolului al 19-lea. În apropiere se află
şi clădirea şcolii elene, care, de câţiva ani, poartă numele Nikos Kazantzakis,
autorul romanului Zorba Grecul, roman în care este menţionat şi scriitorul
brăilean Panait Istrati. Cei doi se întâlniseră în anul 1928 la Moscova, într-o
perioadă când erau admiratori ai comunismului, pe care tot ei aveau să-l
conteste ulterior chiar în operele lor.