Conacul medieval Komaromi
În ultimii ani, interesul pentru vechile reședințe nobiliare din România a crescut.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 19.12.2020, 06:02
În ultimii ani, interesul pentru
vechile reședințe nobiliare din România a crescut. Fie că e vorba de numărul
din ce în ce mai mare de curioși ce pleacă să străbată satele în căutare de
vechi conace sau de antreprenori care încep aventura de a readuce astfel de
clădiri la frumusețea de altădată, se poate observa un curent din ce în ce mai
amplu de redescoperire a reședințelor nobiliare extraurbane. Există în România
peste 300 de astfel de monumente, unele aflate pe lista monumentelor de
patrimoniu.
Un astfel de exemplu se află la 58 de km de Oradea, în comuna
Sălacea, satul Otomani, situat în partea nordică a judeţului Bihor. Conacul de
aici a fost ridicat de fiul celui mai bogat om din Debreţin, unul dintre cele
mai mari oraşe din Ungaria. Este o clădire imensă, cu anexe, grajduri şi zeci
de hectare de pământ, o adevărată comoară în mijlocul pădurii. Adrian Şimen,
ghid de turism, despre istoria conacului.
Castelul se află în zona Valea Ierului,
o zonă cu o identitate aparte atât în Crișana cât și în vestul Ardealului. Aici
cultura și identitatea principală s-a raportat la zona mlăștinoasă atât prin
agricultură cât și în viața de zi cu zi. La început de secol XVII, început de
secol XVIII, conacul intră în proprietatea lui Komaromi Gyorgy, fiul preotului
reformat care a fost traducătorul Bibliei în limba maghiară. Conacul devine
centru economic pentru familia nobiliară Komaromi după anii 1700. Se
construiește clădirea în care acești oameni vor fi principalii actori economici
și politici din zona de nord-vest a României. În anii 1920 trece în
proprietatea altei familii nobiliare, care vinde proprietatea statului român.
Lăsată în paragină în deceniile de
după revoluția împotriva regimului comunist din România, construcţia devenise
aproape o ruină. După obținerea a peste jumătate de milion de euro din fonduri
europene, vechiul conac a prins viaţă.Care
sunt însă exponatele? Aflăm de la Adrian Șimen, ghid de turism Ceea ce ține de identitatea zonei: pescăritul și agricultura,
respectiv identitatea religioasă reformată și catolică. De asemenea, se pot
vedea scaunele și coșurile din nuiele. Acesta este și a fost unul dintre
principalele meșteșuguri.
Lângă conacul Komaromi se află un tunel din Evul
Mediu, perfect conservat. Are 87 de metri lungime, iar în capătul lui se află
izvorul care alimentează o fântână, care asigura apa pentru conac şi anexele
acestuia. Conacul are şi un parc dendrologic, cu arbori aduşi de foştii
proprietari chiar și din America.
Pe de altă parte, comuna Sălacea este
cunoscută ca destinaţia celor 1.000 de pivniţe. Prin numărul lor foarte mare,
pe o arie foarte restrânsă, pivniţele au devenit simbolul zonei. Încă din cele
mai vechi timpuri, pivniţele au fost săpate la poalele dealului.
Fiind
amplasate de-o parte şi de alta a drumului acestea alcătuiesc un fel de uliţă.
În prezent, în Sălacea sunt cunoscute aproximativ 970 de pivniţe doar din
rândul celor săpate în deal, alcătuind aşa-zisa stradă a pivniţelor. Cele mai
multe au fost construite în secolul trecut, iar cea mai veche datează din 1803.
