Cotnari

Vă invităm astăzi să ne însoţiţi cu voie bună pe un drum al vinului, către nord-estul ţării, în judeţul Iaşi. Poposim la Cotnari, unul dintre cele mai mari târguri din Moldova, pe la 1560.

Ana-Maria Cononovici, 31.10.2018, 11:00

Vă invităm
astăzi să ne însoţiţi cu voie bună pe un drum al vinului, către nord-estul
ţării, în judeţul Iaşi. Poposim la Cotnari, unul dintre cele mai mari târguri
din Moldova, pe la 1560.

Dintre principalele urme de istorie și tradiție, care
se pot vizita în Cotnari, menţionăm Situl arheologic Cetatea de la
Cotnari, Rezervaţia forestieră pădurea Cotnari-Cătălina, Biserica
domnească Cuvioasa Parascheva, ctitorită de Ştefan cel Mare
(lucrările au început în anul 1491 şi au fost finalizate în 1493) sau Podul
medieval din Cârjoaia.

Pe teritoriul
satului Cotnari se găseşte platoul Cătălină, unde se află o cetate construită
la începutul secolului al IV-lea î.e.n. Este situl arheologic Cetatea de
la Cotnari. Aici, cercetările arheologice au pus în evidenţă existenţa
unor locuinţe de suprafaţă şi a unor bordeie. Au fost identificate şi resturi
de locuire din sec III-II î.e.n. Tot aici se semnalează descoperirea unor
resturi de locuire din paleolitic, eneolitic (Cucuteni). Lângă Cetatea Dacică,
având o suprafaţă de 7,6 ha, se găseşte rezervaţia situată pe Dealul Cătălina,
alcătuită în principal din specii de arbori a căror vârstă este de 150 – 200
ani.

Biserica
Cuvioasa Parascheva din Cotnari a fost inclusă pe lista
monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, ca parte a Ansamblului
medieval Curtea Domnească. Din acest ansamblu medieval mai fac
parte si ruinele Palatului Domnesc, rămânând astăzi doar nişte hrube (vestitele
pivniţe domneşti).

Podul medieval
de la Cârjoaia a fost construit la porunca lui Ştefan cel Mare (1457-1504),
fiind situat de-a lungul drumului vinului dintre Hîrlău şi Cotnari,
unde era Palatul Domnesc. Podul este atestat documentar abia într-un document
din anul 1680. A fost construit din piatră de râu cioplită, cu patru bolţi,
măsurând 42 m lungime (după cum s-a constatat în anul 1845). În anul 1847,
domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a dispus refacerea podului doar cu o
singură deschidere a arcului şi nu toate patru bolţi, aşa cum fuseseră înainte
de 1845. În prezent, nu se mai poate spune care părţi ale podului mai aparţin
construcţiei originale.

Odată ajunşi
aici, ar fi însă păcat să plecăm fără a degusta din produsele viticole ale podgoriei
de aici. Mihaela Turturică, inginer
enolog, ne-a însoţit în cramă: Podgoria are o vechime de 2000 de ani,
există o cetate geto-dacică, în zonă, pe dealul Cătălina, care atestă prezenţa
de peste 2 mii de ani a culturii de viţă de vie. În prezent avem 1750 hectare
de viţă de vie, unde cultivăm în special soiuri pentru vinuri albe, toate
soiuri româneşti: Frâncuşă, Fetească albă, Grasă de Cotnari şi Tămânioasă
Românescă. Avem şi o plantaţie tânără de Busuioacă, pentru vinuri roze şi
Fetescă Neagră, pentru vinuri roşii.

După vizitarea
zonei industriale de prelucrare a vinului, vizitatorului I se prezintă cramele: Mihaela Turturică: Ne aflăm la 12 metri sub pământ,
temperatura este 10-12 grade Celsius constantă tot timpul anului. Avem 15
astfel de încăperi, numite hrube, pentru că legenda spune că acestea ar fi
hrubele lui Ştefan cel Mare. De aici vinul poate avea două destinaţii: fie la
linia de îmbuteliere, fie – vinurile care sunt considerate cele mai bune – sunt
îmbuteliate în sticle şi păstrate la vinotecă, o bibliotecă de sticle. Se spune
că într-o sticlă de vin băută există filosofia a trei cărţi. Aşa că vă invit la
citit. Vinoteca pe care o s-o vedeţi are în jur de 1 milion de sticle, cea mai
veche este din recolta anului 1956. O să vedeţi această poziţie a sticlei (n.r.
culcată orizontal), pentru ca în permanenţă lichidul să vină în contact cu
dopul, tocmai pentru a avea loc aceste schimburi care duc la formarea
buchetului vinului, pentru că dacă la vinurile tinere vorbim despre aromă, la
cele vechi vorbim despre buchet. O să vedem la degustare care este diferenţa.

Dacă veţi ajunge aici, cu siguranţă veţi putea
face diferenţa!