Dealul cu melci, Alba
Ne îndreptăm azi către Munţii Apuseni, un paradis al speologilor şi al iubitorilor sporturilor de iarnă. Aici veţi găsi cele mai mari şi mai sectaculoase peşteri din România, dar şi renumita staţiune turistică Arieşeni-Vârtop
Daniel Onea, 11.02.2017, 07:00
Ne îndreptăm azi către Munţii Apuseni, un paradis al speologilor şi al iubitorilor sporturilor de iarnă. Aici veţi găsi cele mai mari şi mai sectaculoase peşteri din România, dar şi renumita staţiune turistică Arieşeni-Vârtop. Însă mulţi dintre turiştii care au ajuns în zonă au dorit să vadă şi au fost uimiţi de frumuseţea Dealului cu melci. Acesta este chiar un deal, format din cochilii de melc, de diferite dimensiuni şi fome. La atingerea formelor pietrificate, se mai simte şi astăzi spirala fină de pe spatele cochiliilor. Zona este protejată datorită valorii sale ştiinţifice reprezentată de sedimentele Cretacicului superior, formate în fundul stâncos al unei mări. Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică, de interes naţional, spune Gheorghe Hogman, din judeţul Alba, specializat în turism şi fost consilier în cadrul Serviciului Turism, al Consiliului Judeţean Alba. „Dealul cu Melci este într-adevăr o curiozitate. Este o rezervaţie naturală paleontologică situată în Ţara Moţilor, pe stânga Văii Arieşului, în comuna Vidra. Este o zonă unică din punct de vedere geologic, veche de 65-70 de milioane de ani şi reprezintă o alternanţă de conglomerate, întâlnindu-se aici urmele a 35 de specii de moluşte. La vremea respectivă, acest teritoriu era acoperit de apele calde ale unei mări, marea Tetis, care întrunea condiţiile dezvoltării unor astfel de vieţuitoare. Au rămas sedimentele care în timp s-au pietrificat, iar astăzi Dealul cu Melci, reprezintă practic o stâncă, la margine de drum. Se văd foarte bine cochiliile pietrificate ale melcilor de mare.”
Stânca este chiar lângă drum, deci e foarte uşor accesibilă. Iar turiştii care ajung la Dealul cu melci explorează împrejurimile, spune Gheorghe Hogman. „Se opresc fiindcă în zonă mai sunt şi alte obiective interesante. Peste vale şi pe versantul opus, se află o altă rezervaţie naturală, Cascada Pişoaia. Apa acestei cascade conţine foarte multe săruri de calciu. Se poate observa cum roca de calcar formată creşte de la o zi la alta. Pe versantul nordic al muntelui se află o terasă foarte înaltă de unde apa cade de la aproximativ 25 – 30 de metri. Apa îşi croieşte drum prin vegetaţia de deasupra şi se scurge pe versant creând rocă de calcar. Aceasta se poate vedea formată şi printre firele de iarbă. În timp, la bază s-au format câteva stânci. Este foarte interesantă din punct de vedere peisagistic. De asemenea, tot în aval, se află Cheile Văii Morilor.”
Localnicii ştiu că, pentru a-şi construi o casă sau o biserică durabilă, lemnul trebuie tăiat într-o anumită perioadă a anului, când luna este într-o anumită fază când seva arborelui nu este bogată, astfel încât lemnul să se poată usca şi să fie durabil. Există case vechi, care dăinuie de peste 200 de ani, şi care sunt făcute din lemne din Apuseni, prelucrate într-o manieră foarte înţeleaptă. Frumuseţea zonei este dată şi de satele răsfirate, de culmile munţilor, de fâneţele care sunt printre cele mai bine conservate din Europa, acest lucru reflectându-se şi în biodiversitatea floristică ce se regăseşte aici. În comuna Vidra veţi vedea case vechi de 150 de ani, care sunt locuite şi în prezent. În Munţii Apuseni există o adevărată tradiţie a prelucrării lemnului. Şi nu este singurul meşteşug. Adevărate minunăţii ies din războiul de ţesut al localnicelor. Iar vara veţi auzi cu siguranţă sunetul tulnicului. Gheorghe Hogman, specialist în turism. „În comuna Vidra mai sunt nişte monumente foarte valoroase cum este biserica de la Goeşti, o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea cu un turn svelt, înalt asemeni bisericilor din Maramureş. În Vidra se află două pensiuni de patru margarete care pot caza turiştii. În amonte, drumul continuă la Avram Iancu, unde există un muzeu etnografic, în casa natală a Craiului Munţilor. Iar, de aici, se ajunge la Târgul de Fete de pe Muntele Găina, o sărbătoare de tradiţie, care are loc la mijlocul lunii iulie, în fiecare an.”
Invitaţia a fost lansată. Până data viitoare, când vă aşteptăm cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă!
