Destinaţii inedite în judeţul Vâlcea
Judeţul Vâlcea este cunoscut datorită mănăstirilor aflate aici, unele cu vârste de câteva sute de ani, dar şi datorită staţiunilor balneoclimaterice.
Ștefan Baciu, 02.04.2024, 04:25
Aflat la sud de Carpaţii Meridionali, judeţul Vâlcea se întinde de la crestele înalte ale munţilor până la limita dintre dealurile subcarpatice şi Câmpia Română. Judeţul este traversat de râul Olt, unul dintre cele mai mari cursuri de apă din România, care, în drumul său spre Dunăre, şi-a făcut loc printre Munţii Făgăraş şi Munţii Lotrului, modelând un defileu de o mare frumuseţe peisagistică. Judeţul Vâlcea este cunoscut datorită mănăstirilor aflate aici, unele cu vârste de câteva sute de ani, dar şi datorită staţiunilor balneoclimaterice Băile Olăneşti, Băile Govora şi Călimăneşti-Căciulata care atrag turişti în toate anotimpurile.
Judeţul Vâlcea are şi câteva destinaţii inedite, care nu sunt vizitate de foarte mulţi turişti. Unul dintre cei care încearcă să le pună în valoare este Costin Corboianu, un experimentat ghid de turism. El caută astfel de locuri din natură, obiective de interes istoric și cultural, nu întotdeauna repere ale unui circuit turistic consacrat, dar sunt locuri care au un farmec aparte:
„Vâlcea este unul din județele cu cel mai mare potențial turistic din România. În primul rând în județul Vâlcea avem singurul obiectiv de patrimoniu UNESCO din sudul României, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi. Tot în arealul județului Vâlcea găsim o localitate cu totul și cu totul deosebită. Se numește Firișba. Cu toate că este atestată documentar undeva în jurul anului 1850, sunt foarte multe legende ale locului care spun că ar fi cel mai vechi sat din România. Adevărul este că este amplasat într-un cadru natural cu totul și cu totul deosebit în comuna Popești, Vâlcea.
Și arhitectura este inedită. Eu în altă parte în România n-am văzut asemenea arhitectură. Bineînțeles ca orice sat românesc nu este foarte foarte populat. Accesul se poate face cu mașini până în 3,5 tone până în centrul satului, drumul este asfaltat. Ne putem plimba pe ulițele statului care nu este foarte, foarte mare, dar putem admira o arhitectură cu totul și cu totul special. Casele, marea majoritate sunt case vechi, seamănă foarte, foarte mult cu casele de la Muzeul Statului, atât că fiind în zonă montană bineînțeles că meșterii s-au gândit, fiind mai multe precipitații, probabil iernile erau cum ar fi trebuit să fie iernile, casele mai țuguiate, la fel și dependințele din jurul caselor.”
Pentru cei care vor ajunge la Firijba, Costin Corboianu a mai făcut o recomandare: „Foarte aproape de Firijba este o bisericuță de lemn. Se numește Biserica de lemn Urși. Se pare că ar fi fost construită undeva pe la 1757. Era într-o stare deplorabilă și, în 10 ani, primăria din zonă, cu asociații, cu arhitect au refăcut efectiv bisericuţa. Este pictată și pe interior și pe exterior, iar în 2021 a primit premiul Europa Nostra. Merită văzută, este un monument salvat de comunitate.”
Bazinul viticol Drăgăşani poate constitui, de asemenea, o atracţie, la fel ca şi culele de la Măldăreşti. De asemenea, localitatea Horezu, situată foarte aproape de Mănăstirea Hurezi, este, la rândul ei, o atracţie, fiind considerată capitala ceramicii româneşti.
