Murighiol
Astăzi vă invităm în Delta Dunării, într-o comună din județul Tulcea, Dobrogea, formată din mai multe sate.
Ana-Maria Cononovici, 25.06.2022, 15:17
Astăzi vă
invităm în Delta Dunării, într-o comună din județul Tulcea, Dobrogea, formată
din mai multe sate. Mergem la Murighiol, al cărui nume provine de la cel al satului de reședință, este de origine
turcă și înseamnă lacul vânăt, probabil datorită culorii cenușii pe care o
capătă uneori apele lacului din apropierea satului.
Grig Bejan,
reprezentând turismul din Murighiol, ne-a spus că avantajul satelor Murighiol
şi Dunavăţul de sus sau Dunavăţul de jos este că sunt uşor accesibile cu
maşina. Proprietar al unei pensiuni eco-turistice din Murighiol, Grig Bejan
ne-a tentat cu tot felul de activităţi pe care le pot face turiştii ajunşi
aici: Este superb. Aşteptăm lumea să vină, pe lângă plimbările cu
barca, să beneficieze şi de caiace şi de stand-up padell-uri şi bicicletele de
apă pe care le punem la dispoziţie, pentru cei care pot. Ceilalţi pot folosi barca, drept mod de vizitare a
Deltei Dunării. Este o perioadă pe care merită să o petreceţi în Delta
Dunării!
Aici
puteţi uita de forfota oraşului şi să vă bucuraţi de linişte în natură. Dincolo
de plimbări pe canalele Rezervației biosferice a Deltei Dunării, mai sunt şi
alte obiective turistice care vă pot stârni interesul, precum Complexul
limanelor Razelm-Sinoe, Cetatea Halmyris, satul Uzlina şi pescăria Ciotica.
O necropolă
descoperită pe teritoriul satului Murighiol ascunde urme de locuire getică
(sec. IV î.Hr.), iar dacă ținem cont și de așezarea romană de la Colina (sec.
II-III d.Hr.), putem vorbi de continuitatea locuirii în antichitate. Ruinele
cetății Halmyris, din sec. I-IV d.Hr. sunt o altă mărturie în acest sens. De
numele acestei cetăți se leagă și sfârșitul tragic al primilor martiri creștini
cunoscuți în Dobrogea, preotul Epictet și tânărul său discipol Astion. În jurul
anului 290 d.Hr., cei doi propovăduiau noua religie pe aceste meleaguri, căzând
victime intoleranței împăratului Dioclețian. Cei doi sfinţi sunt comemoraţi şi în zilele noastre, prin evenimente
locale, pe 8 iulie.
La începutul sec. XIX, satul era locuit de turci
și tătari, cei din urmă menționați după 1856-57. Este vorba de refugiații de
frica rușilor, după războiul Crimeei. După războiul de independență, locul lor
a fost luat, treptat, de rușii lipoveni proveniți din Caraorman și Uzlina, din
cauza inundațiilor care au afectat satele deltei în acea perioadă. Ulterior au
poposit aici și familiile de ucraineni, aşa că populaţia din zonă este foarte
amestecată, fiind o chintesenţă a Deltei însăşi.
Astfel şi gastronomia va fi suficient de variată,
astfel încât să împace toate gusturile, dar desigur, preparatele din peşte sunt
nelipsite.
