Muzeul de Artă Populară din Constanța

Sejurul petrecut pe litoralul românesc al Mării Negre se poate transforma într-o călătorie fascinantă în lumea tradițiilor și obiceiurilor populare românești printr-o vizită la Muzeul de Artă Populară din Constanța.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniel Onea, 13.07.2019, 11:31

Sejurul petrecut pe litoralul românesc al Mării Negre se poate transforma într-o călătorie fascinantă în lumea tradițiilor și obiceiurilor populare românești printr-o vizită la Muzeul de Artă Populară din Constanța. Turiștii iau de multe ori contact cu civilizația românească prin acest muzeu, timp de 20-30 de minute. Prin urmare, expoziția permanentă are un caracter național. Sunt prezentate toate zonele etnografice ale României: Transilvania, Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea și principalele meșteșuguri care definesc civilizația românească, spune Ioana Tompe, muzeograf la Muzeul de Artă Populară din Constanța:

Muzeul e deschis cu prima expoziție prezentând arta Dobrogei, în 1971. Am reușit să alcătuim o colecție care vizează Dobrogea, românii dobrogeni care au viețuit pe malul Dunării, din satele de la Ostrov până la Hârșova, reflectând caracterul multicultural al zonei. După alcătuirea colecției dobrogene, atenția a fost îndreptată către celelalte zone etnografice ale țării. Prin urmare, avem o colecție de costume populare din toate zonele țării, care prezintă tipologia portului românesc.

Avem obiecte de decor al interiorului, țesături din toate zonele etnografice, iar în expoziția permanentă se prezintă specificul fiecărei zone. Avem țesături din bumbac și din borangic, ștergare, fețe de masă, cearceafuri. Avem podoabe pe care le purtau românii. La parter, spațiul este rezervat prezentării expoziției de icoane țărănești pictate pe sticlă.

Este o colecție foarte valoroasă cu icoane provenite din cele mai mari centre de iconari, care au funcționat în Transilvania de la începuturi. Prezentăm într-o evoluție cronologică și stilistică acest meșteșug. Avem o sală rezervată obiectelor de cult, icoane pictate pe lemn, icoane realizate de dobrogeni și influențate de vecinătatea lipovenilor, reprezentată în nordul Dobrogei, și de icoanele grecești.

Clădirea care adăpostește muzeul e impozantă și are un trecut bogat. Este prima primărie a orașului Constanța, Palatul Comunal, ridicată în anul 1826, după planurile arhitectului Ioan Socolescu, un arhitect care a conceput multe clădiri de patrimoniu în România, într-un stil neoromânesc. Primăria a funcționat o scurtă perioadă, apoi a fost Palatul Poștelor. În prezent, Muzeul de Artă Populară din Constanța, organizează multe evenimente anuale precum Târgul de Mărțișor sau Ziua Universală a Iei. În perioada următoare, puteți participa la alte trei evenimente de interes:

În luna iulie, avem un târg dedicat meșteșugului olăritului, în luna august avem un târg dedicat prelucrării artistice a lemnului și a icoanei, iar, în septembrie, un târg dedicat țesăturilor. Nu numai că se pot cumpăra obiecte, însă există și demonstrații de lucru. Avem un catalog al muzeului care este în română, engleză și franceză. Avem și un magazin de unde se pot procura obiecte tradiționale românești, pe care noi le girăm ca fiind valoroase.

În general, turiștii străini sunt foarte încântați să viziteze muzeul ăsta fiindcă acesta oferă o imagine de ansamblu a întregii civilizații românești tradiționale. De obicei, se așteaptă ca acolo unde ajung, într-o țară străină, să vadă un muzeu cu specificul locului și sunt surprinși că aici văd obiecte tradiționale vechi din toată România.

În plus, să nu uităm că România încă mai păstrează mărturiile unei civilizații tradiționale în multe muzee de calitate. Iar la noi, turiștii sunt încântați să vadă obiecte într-o stare de conservare bună, cu o prezentare bogată.

Din păcate centre meșteșugărești nu mai sunt în Dobrogea, însă Muzeul de Artă Populară a încercat în ultimii doi ani să constituie la Constanța un mic grup de meșteri dobrogeni: greci, turci, tătari, care încearcă să mai păstreze din meșteșugul țesutului. Ei încă mai țes ștergare, din bumbac și borangic, spune muzeograful Ioana Tompe.

Rubrică realizată cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, prin programul Diversitate şi patrimoniu cultural prin prisma mass-media