Muzeul Viei şi Vinului din Hârlău

Descoperim astăzi unicul muzeu viticol din judeţul Iaşi, aflat în oraşul Hârlău. Muzeul Viei și Vinului din Hârlău este un muzeu al istoriei vinului din podgoriile faimoase din zonă, amenajat într-o clădire monument istoric.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 04.07.2026, 15:47

Astăzi vă propunem un popas într-un muzeu unicat pentru judeţul Iaşi. La numai 73 km nord-vest de municipiul reşedinţă de judeţ Iaşi, se găseşte oraşul Hârlău, cunoscut şi pentru unicitatea sa: Muzeului Viei şi Vinului a cărui activitate este coordonată de Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași şi prezintă istoria vinului din podgoriile faimoase din zonă (Vaslui, Rădăuți, Huși, Odobești, Panciu, Botoșani, Hârlău) şi este structurat pe două nivele. Clădirea muzeului, restaurată în 1990, este monument istoric. Între 1875 – 1983 aici a funcționat poșta.

Primele trei săli din expoziţie prezintă legătura dintre vin și momentele importante ale vieții precum botezul, nunta și înmormântarea, după cum ne-a spus Gheorghe Tincu, ce ne-a ghidat paşii aici:
“Partea de parter e de sfârşitul secolului XVIII, partea de demisol de sfârşitul secolului XVI şi este cunoscută drept casa logofătului Tăutu. Îi poartă şi casa numele, şi strada. Muzeul e structurat pe două niveluri, cu 12 săli muzeale, cu expoziţii permanente şi marchează principalele etape de viaţă ale omului, cu practicile de consum al vinului. Şi avem cele trei etape: naşterea, nunta şi moartea.

Prima sală, naşterea pruncului, unde avem pătuţul pentru copil, talgere de lemn, ulciorul şi cănuţa cu vin, care îi revenea moaşei, în a doua vitrină, cel mai important element al vinului, din ritualul împărtăşaniei, sugerat prin icoana împărătească din vitrină, pocalul pentru sfânta împărtăşanie; prescolnicul, pentru prescuri, aghiasmatarul. Toate acestea erau legate şi de prezenţa vinului. Vinul e prezent şi la muncă şi la sărbătoare. Noi avem etalate costumele tradiţionale din zona noastră. Avem colţul care marchează clăcile, şezătorile de altădată. La noi, pe 3 ianuarie, avem un festival al măştilor, şi vin din toată regiunea şi îşi prezintă obiceiurile şi dansurile.

A doua etapă şi cea mai importantă: nunta! Avem ritualul de nuntă, cu eroii principali, mirele şi mireasa, îmbrăcaţi în costumele tradiţionale, instrumentele tradiţionale pentru taraf, cimpoi, fluierul, naiul, cobza şi veşnica tobă. Dincoace, avem, de la prosopul pentru naşi, năframele cusute de rudele miresei, pentru vorniceii de masă, banca de iertăciune, oglinda, lada de zestre, icoana sf. Nicolae, care are grijă de copii şi de tinerii căsătoriţi, iar în colţ, vornicul de masă, cel ce coordona întreaga activitate a nunţii.”

Urmează sala oglindind obiceiurile de trecere pe lumea cealaltă, multe preluate din perioada precreştină.

Gheorghe Tincu, ghidul nostru, şi-a continuat prezentarea prin muzeu: “Noi am reconstituit un han tradiţional, hanul vechi de la Zlodica, o localitate între Cotnari şi Hârlău. Avem mobilierul tradiţional, începând de la opaiţ, masa tradiţională de han, pe ea avem simbolul vieţii – zicem noi – pâinea, vinul şi undelemnul, necesitatea omului de a supravieţui. O frigare confecţionată dintr-o sabie, straiele celor ce frecventau hanul, simbolul hanului sub formă de coasă, măsuri pentru lichide, căruţul care transporta vinul, sau când distanţa era mare şi cantitatea mică foloseau tarniţa (n.r. Șa țărănească de lemn sau, mai rar, de piele, folosită la călărit sau la transportul unei poveri). Interior de zonă viticolă, sau interior ţărănesc, unde elementul principal îl constituie soba, sau vatra şi avem tot inventarul cu care gospodina îşi înfrumuseţa interiorul.”

O sală este destinată obiectelor care aduc în atenția vizitatorului credințe și superstiții ce înconjurau vița de vie și vinul. Holul de la demisol adăpostește instalații tehnice utilizate la tescuirea strugurilor. Nu lipsesc nici obiectele necesare unor meșteșuguri conexe viticulturii, cum ar fi dogăritul sau olăritul (ceramică smălțuită și nesmălțuită, neagră sau roșie).

Vizitatorii pot vedea și reconstituirea unui atelier de olar, cu meşterul Luca Toader, cu obiecte de ceramică neagră de la Poiana Deleni – Iași ce a păstrat multă vreme tradiția preistorică a ceramicii negre dacice.

În acest muzeu sunt organizate constant diverse activități și manifestări.