Neamţ
Pornim către nord-estul ţării astăzi în căutarea unor noi destinaţii atractive. Ne oprim la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei, în județulul Neamț, un județ cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului Ceahlău și a peisajului în general
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 06.03.2019, 12:21
Pornim către nord-estul ţării astăzi în căutarea unor noi destinaţii
atractive. Ne oprim la limita dintre Carpații Orientali și Podișul Moldovei, în
județulul Neamț, un județ cunoscut mai ales pentru frumusețea Masivului Ceahlău
și a peisajului în general.
Dintre obiectivele ce nu pot fi ratate, Cheile Bicazului impresionează orice
turist aflat în trecere pe drumul ce leagă judeţele Neamţ şi Harghita, prin
maiestuozitatea pereţilor de stâncă şi sălbăticia peisajului. Formaţiunea
naturală pe măsoară 8 kilometri şi este împărţită în trei zone cu nume
relevante: Poarta Iadului, Pridvorul Iadului şi Gâtul Iadului. Cu adevărat, pentru
şoferi, care trebuie să coboare pante înclinate, este un adevărat iad, în
special atunci când încearcă să găsească loc de parcare în cele trei zone unde
turiştii roiesc la standurile de suveniruri confecţionate din lemn.
Grădina zoologică Dragoş Vodă sau Zimbrăria este un alt obiectiv
turistic, pentru călătorul ajuns în zona oraşului Târgu Neamţ. Grădina
zoologică Dragoş Vodă face parte din Parcul Natural Vânători Neamţ ce se
întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 de hectare. Vizitatorii pot vedea la Dragoş
Vodă vieţuitoare care hălăduiesc prin pădurile Parcului Natural din apropierea
a cinci localităţi (Agapia, Crăcăoani, Bălţăteşti, Vânători Neamţ şi Oglinzi). Vedetele
grădinii sunt zimbrii, care pasc în voie
de la aleea centrală şi până la cele trei lacuri din vale.
Simona Balint, consilier la biroul comunicare şi imagine, în cadrul
Consiliului Judeţean Neamţ, prezentă la ediţia de primăvară a Târgului de Turism
al României ne-a spus ce văd turiştii la Neamţ: Vor veni să vadă datini şi obiceiuri, vor veni să mănânce bine, vor
veni să se distreze. Dacă începeţi de la Piatra Neamţ, municipiul reşedinţă de
judeţ, începem cu Curtea Domnească, pentru că acolo avem obiective de cultură
care se adresează în special celor care iubesc istoria. Şi vorbim aici despre
complexul muzeal. Apoi avem spre zona Târgu Neamţ, Cetatea Neamţ, obiectiv de
căpătâi al judeţului nostru, pentru că acolo este istorie, acolo este Ştefan
cel Mare, acolo este mama lui, avem peisaje, tot ce trebuie pentru trup şi
pentru suflet. Avem salbă de mănăstiri, zona Târgu Neamţ este cea mai înţesată
în mănăstiri. Avem datini şi obiceiuri, avem oameni cu suflete mari. Vă
aşteptăm cu tot dragul!
Într-adevăr, după lucrările de restaurare desfăşurate între anii 2007-2009,
Cetatea Neamţului a căpătat o imagine mult mai atractivă pentru turişti.
Indicatoarele îndrumă pe un itinerariu
care trece prin camere amenajate ca în perioada secolelor XIV-XVIII. Pe latura
de est pot fi vizitate, la parter şi demisol, închisoarea, monetăria, camera de
provizii şi cuhnea (bucătăria). La etaj sunt Neagra temniţă, paraclisul Sf.
Nicolae, o cameră de locuit, camera pârcălabului şi camera domniţelor. Pe
latura de sud se afla un lapidarium (la demisol şi parter) şi o terasă, la
etaj, locul de belvedere pentru Ozana (cea frumos curgătoare după cum nota
marele povestitor Ion Creangă) şi o privelişte a târgului de sub Cetate. Pe latura de vest pot fi
vizitate sala armelor, sala de sfat şi judecată, o sală de trecere, un iatac şi
o cameră de taină. În interior atmosfera
medievală e recreată cu ajutorul unor manechine şi a unor expoziţii de obiecte
din vremurile în care fortăreaţa era apărată de plăieşii lui Ştefan cel Mare
(domnitor al Moldovei între 1457 şi 1504). Pe latura de nord nu existau încăperi, aici
aflându-se doar zidul de incintă, imaginea care predomină peisajul fiind
steagul roşu al Moldovei, cu capul de bour, ce flutură pe coama cetăţii.
Un alt obiectiv ce nu trebuie ratate odată
ajunşi în zonă este Muzeul Neculai Popa de la Târpeşti, care adăposteşte peste
3.000 de piese arheologice, numismatice, icoane, adunate începând din anul 1977
de fondatorul acestui inedit muzeu. Tot aici sunt expuse măşti populare,
costumaţii pentru spectacolele de iarnă, sculpturi în lemn şi în piatră,
realizate de meşterul Neculai Popa şi de soţia acestuia, Elena Popa.
