Peştera Urşilor
Peştera Urşilor, destinaţia noastră de astăzi, este situată într-un mic sat numit Chişcău, în munţii Apuseni, în vestul României. Este un obiectiv unicat în România, dar şi în Europa.
Daniel Onea, 20.05.2017, 11:00
Peştera Urşilor, destinaţia noastră de astăzi, este situată într-un mic sat numit Chişcău, în munţii Apuseni, în vestul României. Este un obiectiv unicat în România, dar şi în Europa. Considerată una dintre cele mai spectaculoase atracţii turistice din zonă, această peşteră a fost descoperită din întâmplare, în anul 1975, după dinamitarea unei cariere de marmură. După cinci ani, în 1980, a fost deschisă publicului. Are o lungime de aproximativ 1500 de metri din care 521 sunt declaraţi rezervaţie ştiinţifică.
Acestea sunt cifrele, însă ele nu spun nimic despre frumuseţea peisajului. Turiştii care au ajuns la Peştera Urşilor au avut ocazia să viziteze o peşteră foarte bine amenajată din punct de vedere turistic. Este poate printre cele mai deosebite peşteri din România, a spus Viorel Lascu, speolog, invitatul nostru de astăzi. Ineditul Peşterii Urşilor ţine în primul rând de valoarea peisagistică subterană, cu tot ce înseamnă formaţiunile acestei peşteri, cu calcarele ultra transparente, cu albul imaculat. Însă peisajul înfioară de multe ori. Realizezi prin ce au putut trece urşii şi toate animalele care au rămas captive în acest spaţiu subteran. Ele au lăsat urme care rareori se pot vedea într-o peşteră. Scrijelituri care prezintă lupta de supravieţuire prin care au trecut toate aceste animale la vremea istorică respectivă şi în urma căreia au rămas amprente de schelete, de cranii care sunt înşirate de-a lungul traseului turistic.
Este un traseu turistic inedit, subteran, amenajat modern. Însă, dincolo de acest traseu, am aflat de la Viorel Lascu despre fosile care au stârnit interesul cercetătorilor din lume. Peştera Urşilor este un foarte important patrimoniu paleontologic. Aici se găsesc relicve ale ursului de peşteră, ale leului de peşteră, care sunt în momentul de faţă cercetate, atât de instituţiile româneşti, cât şi de instituţii din Europa, în cadrul unui program foarte amplu. Acest spaţiu, chiar dacă nu este deschis publicului, este parţial vizibil în expoziţia de la intrarea în peşteră.
În această peşteră veţi găsi trei galerii: cea a Urşilor, galeria Emil Racoviţă si Galeria Lumânărilor, dar şi patru săli: Sala Lumânărilor, Sala Spaghetelor, Sala Emil Racoviţă şi Sala Oaselor. Vizitarea peşterii începe cu galeria urşilor unde au fost găsite resturi scheletice ale ursului de cavernă dispărut de pe suprafaţa pământului de mai bine de 15.000 de ani. Pe tot acest traseu veţi găsi nici mai mult, nici mai puţin de 140 de cranii. Iată de ce aici sosesc anual peste 200.000 de vizitatori. După cum am aflat de la Viorel Lascu, turiştii se îndreaptă apoi spre celelalte obiective, pentru că Munţii Apuseni reprezintă o adevărată arcă a lui Noe speologică. În imediata apropiere a Peşterii Urşilor sunt Cheile Sighiştelului, unde sunt multe peşteri, cum ar fi Măgura, Corbeasca, care au şi ele o valoare peisagistică deosebită În munţii Apuseni veţi găsi şi Peştera Vânturilor, care are 50 de kilometri de galerii şi este una dintre cele mai mari din lume. Pe de altă parte, Peştera Ciur – Ponor, tot din împrejurimi, are cele mai lungi râuri subterane din Europa.
În cazul în care v-am trezit interesul, iată şi câteva informaţii practice. Peştera Urşilor este deschisă în fiecare zi între orele 10 şi 17. La etajul întâi veţi găsi o terasă cu o vedere panoramică, iar la etajul al doilea se află intrarea în peşteră. Preţul unui bilet este de 20 de lei (aprox. 4,5 euro) pentru adulţi şi 10 lei (aprox. 4 euro) pentru copii. Există parcare amenajată şi se asigură ghidaj în limbile română şi engleză.
