Sălaj
Istorie, natură şi ecoturism sunt atuurile judeţului Sălaj, la care se adaugă două stațiuni balneoclimaterice de interes local, Bizușa-Băi (permanentă) și Boghiș (sezonieră), precum şi băile curative de la Jibou.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 21.03.2026, 12:00
Situându-se în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpații Occidentali și Munții Apuseni, județul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Țara Silvaniei, adică Țara Pădurilor. Ca să facem un inventar al obiectivelor de interes de aici, pe teritoriul județului Sălaj se află 15 edificii nobiliare, nouă castele și șase conace. Dintre acestea, cel mai important este Castelul Wesselényi din Jibou. Construit în stil baroc, castelul este inclus în prezent în complexul Grădinii Botanice „Vasile Fati”. După numărul de vizitatori, Grădina Botanică „Vasile Fati” este obiectivul turistic cel mai vizitat din Sălaj. Aici funcționează și un Centru de Cercetări Biologice. Tot în județul Sălaj pot fi vizitate Cetatea Almașului, construită între anii 1247–1278, Cetatea Thököly din Cehu Silvaniei, Cetatea Valcău, construită pe Dealul Plai din satul Sub Cetate, Cetatea Aurită (în maghiară: Aranyos vár) din Cheile Țicăului și Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei.
Dincolo de evadările în munţii Meseş, Bianca Pop, coordonatorul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Zalău din cadrul Primăriei Municipiului Zalău, ne-a tentat cu programele organizate pentru a cunoaşte zona, pornind din oraşul reşedinţă de judeţ:
“Promovăm Zalăul și ca punct de plecare pe diferite trasee turistice din județ. Acum în oferta meniurilor din Zalău, există felul de mâncare specifice, tradiționale, dar românești. Bineînțeles că în mediul rural, dacă vizităm meșteri și producători, așa cum facem noi și în cadrul proiectului circuitul anotimpurilor, organizăm patru excursii și atunci noi avem posibilitatea să gustăm și preparate din gastronomia tradițională sălăjană.
Aproape de Zalău, în localitatea Moigrad, la 10 km distanță, este primul punct gastromic care s-a înființat în județul Sălaș. Și acolo, bineînțeles, familia Silaghi ne așteaptă printr-o programare să mergem să depistăm din bunătățile pe care aceștia le prepară, de la produsele tradiționale din carne de porc, de la slănină, cârnați, apoi bine cunoscutele sarmale, la deserturi precum gogoși, bineînțeles și cunoscutele plăcinte şi mălai dulce. Aceasta este o prăjutură care se face din făina de porumb, dar este tradițională și specifică județului Sălaj, precum și moșocoarne (n.r. plăcintă tradițională, cu aluat dospit – adesea de pâine – umplute cu prune proaspete și coapte), această denumire este într-o zonă a județului Sălaj, în sud-vestul județului, dar sunt cunoscute ca și brânzoici în alte regiuni ale României, precum și siropul din din fructe din gospodăria proprie.”
Am mai aflat că această familie gazdă, familia Silaghi, este și producător apicultor. Bianca Pop a adăugat şi alte popasuri tradiţionale:
“Organizăm câte o excursie în fiecare anotimp şi vizităm obiective turisice, locuri din natură frumoase şi trecem pragul meşterilor şi producătorilor locali. Avem aproape de Zalău meșterul olar Csibi Csaba care încă confecționează obiecte din ceramică, obiecte de uz gospodăresc sau decorativ. Avem ca alți meșteri, cusătorese care încă confenționează vestitele costume tradiționale atât din Sălaj, cât și din alte zone enografice din România, împletitor din nuiele, sculptor în lemn, iar ca producători locali, vestiții producători apicultori, pentru că județul Sălaj este al 2-lea județ în România cu număr destul de mare de apicultori și primul ca accesare de fonduri europene din România pe acest domeniu.”
Pot fi adăugate popasuri cu degustare la cramele de aici, sau vizite la muzeele de istorie şi de artă din Zalău, sau Muzeul de Artă Populară „Ligia Alexandra Bodea” din Iaz și Muzeul Etnografic din satul Cizer, cel mai mare muzeu în aer liber din Sălaj.
Județul Sălaj dispune de două stațiuni balneoclimaterice de interes local, Bizușa-Băi (permanentă) și Boghiș (sezonieră). De asemenea, băile curative de la Jibou, înființate în anii 1960 și reabilitate în 2004, sunt cunoscute pentru efectele terapeutice ale apelor sulfuroase, sulfatate și clorurate în tratarea afecțiunilor hepato-biliare, gastro-intestinale și reumatismale.
