Satul Bisoca, judeţul Buzău
Astăzi vă invităm să vă bucuraţi alături de noi de o zonă premiată recent pentru păstrarea tradiţiilor locale: mergem în satul Bisoca, din comuna cu acelaşi nume, din nordul judeţului Buzău.
Ana-Maria Cononovici, 29.01.2022, 09:39
Astăzi vă
invităm să vă bucuraţi alături de noi de o zonă premiată recent pentru
păstrarea tradiţiilor locale: mergem în satul Bisoca, din comuna cu acelaşi
nume, din nordul judeţului Buzău.
Aici, ca şi în
alte localități de munte, natura creează adevărate capodopere. Pe lângă
priveliștile senzaționale, care în sine reprezintă potențial turistic, Bisoca
are și multe obiective ce merită să
fievizitate. Putem începe cu mitul care plutește
pe marginea așa-numitei Mese a lui Bucur, o lespede uriașă, aproximată la 150
de tone, de unde se spune că ar fi plecat ciobanul Bucur cu oile înspre câmpie,
punând bazele unei localități ce avea să devină Bucureștiul de mai târziu. Pe
urmă ar fi Rezervația naturală forestieră, botanică și geologică Lacurile
Bisoca, întinsă pe aproximativ 10 ha, importantă mai ales pentru pădurea de
Pinus sylvestris, dar și pentru cele patru lacuri, Lacul Rotund și Lacul Sec,
rămase fără apă între timp, Lacul Limpede și Lacul Negru, păstrate până în ziua
de azi. Ar mai fi apoi Podu` ăl Mândru, cel mai înalt deal al comunei, de
unde se poate vedea în zare chiar Râmnicul, muntele de sare din satul Sări.
Şi cum Revista
Vacanţe la ţară și ANTREC România au continuat tradiţia anilor precedenţi,
decernând premiile Margareta de Aur, a XVII-a ediţie, am invitat-o pe Aura
Cășaru, reprezentantă a Asociaţiei Zestrea Bisoceană să ne vorbească despre Căsuţa
Zestrea Bisoceană, care a fost premiată pentru păstrarea tradiţiei locale:
De curând am transformat o căsută bătrânescă într-un spaţiu
expoziţional. Am adunat obiecte vechi din sat donate de bătrâni, am
recondiţionat casa şi am adus-o la viaţa pe care o ştim, cei tineri, din
poveşti, cei mai în vârstă, din realitatea trăită la ţară.
Acum vizitatorii
ce se opresc la Bisoca pot descoperi tot mai multe despre traiul patriarhal. Ne
spune mai multe Aura Căşaru:
Avem o curte foarte mare, unde avem
această căsuţă, amenajată tradiţional şi, de asemenea, grajdul l-am transformat
într-un loc de vizitat, în care am amplasat diferite obiecte, precum daracul
(n.r. unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna, cânepa sau inul, formată
dintr-un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel, fixați pe un suport),
războiul de ţesut şi alte obiecte ce ţin de găspodărie şi de modul în care se
interacţiona cu animalelel în viaţa de zi cu zi. Sunt obiecte care au câte o
poveste. De exemplu, daracul, donat de tanti Miuţa şi nea Nicu, este locul unde
oamenii din sat mergeau să îşi dărăcească lâna, se făceau programări, pentru că
era singurul din zonă şi se lucra zi şi
noapte, iar în locul în care era amplasat daracul se spuneau cele mai frumoase poveşti
şi era un loc în care oamenii se întâlneau şi socializau.
Aura Căşaru
intenţionează ca tradiţia să fie dusă mai departe şi prin organizarea de
ateliere meşteşugăreşti de ţesut, cusut, încondeiat ouă, astfel încât suntem
siguri că vom mai auzi de Bisoca.
