Sighişoara, o bijuterie culturală
În România există aproximativ 250 de cetăţi şi biserici fortificate. Cetatea Sighişoarei sau Schasburg, situată în centrul României, mai este numită şi Perla Transilvaniei.
Daniel Onea, 06.05.2017, 12:16
În România există aproximativ 250 de cetăţi şi biserici fortificate. Cetatea Sighişoarei sau Schasburg, situată în centrul României, mai este numită şi Perla Transilvaniei”. În 1999 a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, fiind una dintre puţinele cetăţi locuite din Europa şi o atracţie pentru turiştii străini care vizitează România. De nouă secole, de când a fost întemeiată, în cetate încă locuiesc familii, iar agenda culturală a aşezării este foarte bogată.
Sighişoara este o bijuterie culturală. Este locul unde-ţi găseşti liniştea, locul în care te poţi plimba pe străduţele înguste ale vechiului burg săsesc, în care descoperi la fiecare colţ o lume. Iar din lumea aceasta face parte şi Dorin Stanciu, toboşarul cetăţii, alături de care vom afla de ce trebuie să ne îndreptăm către această destinaţie: Trebuie fiindcă se păstrează nouă turnuri din 14. Cetatea medievală Sighişoara datează din secolul al XIII-lea, mai precis din 1280. Simbolul oraşului Sighişoara este turnul cu ceas. Trebuie să ştiţi că are 64 de metri înălţime şi este singurul muzeu din România organizat pe verticală, de 64 de metri. În 1556, acolo a fost sediul Sfatului Popular. Din 1889, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, este muzeu de istorie. 14 turnuri de apărare, 15 bresle, 40 de meşteşuguri şi patru bastioane de artilerie a avut Sighişoara. Astăzi, în cetatea medievală, cel mai bine păstrată din Transilvania şi din S-E Europei, se pot vedea nouă turnuri de apărare, 160 de case refăcute după un mare incendiu, provocat în Oraşul de Jos, pe dealul alăturat cetăţii. Legenda locului spune că o văduvă îşi încălzea apa ca să spele rufele, vântul a adus flacăra în Oraşul de Jos şi în cetatea medievală, şi au ars 600 de acoperişuri şi case. Toate sunt refăcute după marele incendiu din 30 aprilie 1676 din piatră de lut şi cărămidă. De aceea trebuie să vedeţi Sighişoara, bijuteria medievală a României.”
Mecanismul ceasului mare din turn datează din anul 1906. Este elveţian şi funcţionează la secundă. De asemenea, acest mecanism acţionează şi figurinele ceasului, care sunt unice în România. O parte dintre aceste figurine reprezintă zilele săptămânii, altă parte reprezintă zeităţi: Zeiţa Justiţiei, Zeiţa Dreptăţii sau Zeiţa Păcii. Ultimul nivel al turnului este un balcon deschis, care uneşte toate cele patru laturi ale construcţiei. De aici se deschide o panoramă deosebită asupra oraşului. Însă turnul cu cea nu este singura atracţie, spune Dorin Stanciu, toboşarul cetăţii: Avem două biserici importante, în stil gotic, una din secolul al XIII-lea, chiar lângă Turnul cu ceas, Biserica Mănăstirii. Aceasta a fost mănăstire dominicană până la jumătatea secolului al XVI-lea, până la reforma lui Martin Luther. După reforma acestuia, s-a transformat în biserică evanghelică luterană. Celălalt monument important este Biserica din Deal. Aceasta datează din 1345 şi a fost construită acolo pe locul unei vechi capele romanice, găsite în anul 1200. Peste 200 de mii de turişti vizitează anual această bijuterie a României, Sighişoara. Merită să vedeţi fluxul tehnnologic al saşilor. Nu întâmplător au rămas nouă turnuri în cetate. Măcelarii au legătură cu cojocarii, cojocarii, cu ţesătorii, ţesătorii, cu croitorii. Măcelarii tăiau carnea, trimiteau pielea la cojocari, cojocarii, la ţesători, cei din urmă la croitori, croitorii, la cizmari, iar aceştia la lăcătuşi. Este extraordinar.”
Extraordinar este şi modul prin care Dorin Stanciu îşi întâmpină oaspeţii: Spunem aceste lucruri începând printr-un bine aţi venit” şi continuând cu un mulţumesc frumos”. Întâmpinăm turiştii care vizitează această cetate medievală în limba lor. E un lucru inedit. Prin vocea toboşarului, spunem în 60 de limbi bine aţi venit” şi mulţumim frumos”. Iată un exemplu! (anunţuri în ebraică, japoneză, italiană, spaniolă, germană, rusă).” Parcurgând 930 de metri de zid de cetate, care datează din secolul al XIV-lea, descoperiţi povestea pe care o spune toboşarul zilnic, în cetate, din partea primăriei şi a Consiliului Local. Se aduce la cunoştinţă publică faptul că trebuie să ascultaţi Radio România Internaţional. Am zis! Merită!”
