Traseul Morilor de apă de la Rudăria

Astăzi vă invităm în sud vestul ţării, în judeţul Caraş-Severin, pentru a descoperi Traseul Morilor de apă de la Rudăria, cel mai mare complex mulinologic din România şi unic în Europa.

Ana-Maria Cononovici, 12.08.2023, 09:14

Astăzi vă invităm în sud vestul ţării, în judeţul
Caraş-Severin, pentru a descoperi Traseul Morilor de apă de la Rudăria, cel mai
mare complex mulinologic din România şi unic în Europa. Zona este mai cunoscută
din punct de vedere turistic pentru Cascada Bigăr, dar Morile de apă de la Rudăria
se găsesc în drumul spre Bozovici la o distanţă de aproximativ 20 de km de la
Cascada Bigăr. Aria naturală se află în Munții Almăjului (grupare montană a
Munților Banatului), la o altitudine cuprinsă între 350 și 900 m, pe valea
Rudăriei, pe teritoriul administrativ al comunei Eftimie Murgu.

Preşedintele asociaţiei Acasă în Banat,
Radu Trifan, a precizat: Am amenajat un traseu de 6 kilometri, care
cuprinde toate cele 22 de mori de apă şi, mai mult decâr atât, cum se poartă în
Banat, am pregătit fiecare moară de apă, am tratat-o, am curăţat-o, pe unele le-am
reparat, în aşa fel încât să fie gata să primească turiştii. Este foarte
ambiţios ca fiecare proiect pe care noi îl desfăşurăm şi cred eu că am pus o
piatră la temelia unui alt fel de turism aici în Rudăria, pentru că cel puţin
din cele 22 de mori de apă până acum nu erau vizitate decât o mică parte,
pentru că celelalte nu erau marcate, nu erau pregătite şi nu erau viziate de
turişti şi asta era un mare păcat.

Preşedintele asociaţiei Acasă în Banat,
Radu Trifan, a adăugat: Este practic un muzeu în aer liber şi un
muzeu viu, pentru că din cele 22 de mori de apă, 19 funcţionează în regim
continuu, unele dintre ele au peste 200 de ani, au un mod de a fi construite
absolut unic, sunt sprijinite pe câte patru furci – li se zice – nişte piloni
mari de lemn, înfipţi adânc în pământ şi care au acea bifurcaţie la capătul de
sus, sunt construite din grinzi îmbinate, în stilul tradiţional, în coadă de
rândunică sau pătrate, absolut fantastice! Sunt folosite de localnici şi
fiecare moară are mai multe familii arondate, sunt aşa zişii rândaşi, care au
rând, şi macină, pentru că e un mod simplu, ieftin, sustenabil, iar făina ce
rezultă din moara de la apă, nu are comparaţie cu nimic din ce se găseşte în
comerţ.

Cu aşa făină, nu e de mirare că aici şi
mămăliga are o altă consistenţă. Am aflat că aici i se spune coleşă şi că se
mănâncă cu cârnaţi fripţi sau cu brânză friptă, o altă specialitate din Valea
Almăjului.

Asociația Acasă în Banat organizează şi
alte evenimentede salvare a satului bănățean. Astfel, de
cinci ani, reuneşte voluntari pentru Color the Village, cu scopul de a renova
câte 30 de case, în 3 zile!