Traseul morilor de apă de la Rudăria

Pentru că e toamnă şi pentru că toamna e anotimpul în care vedem rezultatul muncii depuse până acum, în judeţul Caraş-Severin a fost inaugurat un nou parcurs turistic: Traseul morilor de la Rudăria, realizat prin voluntariat.

Ana-Maria Cononovici, 25.09.2021, 11:43

Pentru că e toamnă şi pentru că toamna e
anotimpul în care vedem rezultatul muncii depuse până acum, în judeţul
Caraş-Severin a fost inaugurat un nou parcurs turistic: Traseul
morilor de la Rudăria, realizat prin voluntariat.

Evenimentul a avut loc în comuna cărăşeană
Eftimie Murgu (Rudăria) şi s-a derulat în cadrul proiectului ‘Hai la Rudăria!’,
o iniţiativă care urmăreşte transformarea comunei într-o destinaţie turistică
accesibilă, atractivă şi sustenabilă pentru comunitatea locală, după cum a spus
pentru Radio România Radu Trifan, preşedintele Asociaţiei Acasă în Banat: Suntem un pic obosiţi, dar suntem şi foarte fericiţi, pentru că am
terminat tot ce ne-am propus, mai precis am amenajat un traseu de 6 kilometri,
care cuprinde toate cele 22 de mori de apă şi, mai mult decât atât, cum se face
aici în Banat. Am pregătit fiecare moară de apă, am tratat-o, am îngrijit-o, am
curăţat-o, pe unele le-am reparat în aşa fel încât să fie gata să primească
turiştii.

Asociaţia îşi propune să contribuie la
rezolvarea multor probleme din zonă, precum îmbătrânirea, ecologizarea locurilor,
aşadar numai proiecte ambiţioase, ca şi acesta, de evidenţiere a morilor de
apă, după cum ne-a spus Radu Trifan:

Este foare ambiţios. Dar cred că am pus o piatră la temelia unui alt
fel de economie, de turism, aici în Rudăria, pentru că cel puţin, din cele 22
de mori de apă, până acum nu erau vizitate decât o mică parte, pentru că
celelalte nu erau indicate, nu erau marcate, nu erau amenajate, nu erau
pregătite şi, prin urmare, nu erau vizitate de turişti şi asta era un mare
păcat. Este absolut uimitor. Este practic un muzeu în aer liber şi un muzeu
viu, pentru că din cele 22 de mori de apă, 19 funcţionează în regim continuu,
deci sunt folosite de localnici şi fiecare moară are mai multe familii
arondate, care macină, pentru că e un mod simplu, ieftin, sustenabil, iar făina
care rezultă din moara de la apă nu se compară cu nimic din ce se găseşte în
comerţ. Oamenii o preferă în continuare.

Am aflat de la interlocutorul nostru că
făina de porumb măcinată la moară este foarte fină, aproape ca cea de grâu, aşa
că mămăliga gătită la Rudăria, numită de
localnici coleşă, e o altă formă e mămăligă, foarte gustoasă, care se mănâncă
cu cârnaţi fripţi, cu brânză friptă, o altă specialitate din Valea Almăşului e o
specialitate de brânză care se poate frige.

Radu Trifan, ne-a povestit plin de
entuziasm despre aceste mori cu un aspect aparte:

Punem foarte mult
suflet în ceea ce facem. Nouă ne-au picat cu tronc aceste mori de apă şi nu ne
putem dezlipi de ele. Cred că plictisim lumea cu cât discutăm despre ele, dar
cred că trebuie să batem bine la cap pe toată lumea, ca să înţeleagă cât sunt
de preţioase aceste mori de apă, unele dintre ele au peste 200 de ani, au un
mod de a fi construite absolut unic, sunt sprijinite pe câte patru furci, nişte
piloni mari de lemn înfipţi bine în pământ şi
care au o bifurcaţie la capătul de sus, sunt construite din grinzi
îmbinate în stil tradiţional, în coadă de rândunică sau pătrate.

Fiecare dintre aceste mori este deosebită,
având legende, poveşti de iubire, care pot fi regăsite uneori înscrise pe
pereţi sau poveşti legate de vrăji, blesteme şi dorinţe secrete. Şi aşa, la
pas, poate fi descoperită o zonă de o frumuseţe aparte.