Turism rural şi cultural la Topalu

Astăzi vă propunem un popas într-o comună din judeţul Constanţa, la Topalu. Formată din două sate, Capidava şi Topalu, comuna Topalu ascunde o bogăţie dincolo de aşteptări.

Ana-Maria Cononovici, 06.09.2017, 10:09

Astăzi vă propunem un popas într-o comună din judeţul Constanţa, la
Topalu. Formată din două sate, Capidava şi Topalu, comuna Topalu ascunde o
bogăţie dincolo de aşteptări. Şi asta pentru că aici, pe malul stâng al
braţului Ostrov al Dunării, la 80 km de judeţul Constanţa puteţi vizita atât
ruinele cetăţii Capidava, cât şi o colecţie impresionantă de opere de artă
găzduită de Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă.

Istoria se ascunde între zidurile masive ale cetăţii romane şi
bizantine Capidava. Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman făcând
parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate în timpul împăratului
Traian, la începutul secolului al II-lea. Aici vizitatorii pot vedea cetatea
reconstruită, cu un plan rectangular (105 x 127 m), cu ziduri groase de peste 2
metri şi înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri, înalte de aproape 11 metri, o poartă
lată de 2,36 metri, situată pe latura de sud-est, o poartă strategică spre Dunăre şi un port
amenajat în terase spre fluviu. Alte
obiective arheologice importante ale cetăţii sunt basilica romano-bizantină din
colţul de nord al cetăţii (sec. VI d.Chr.). În cetate mai pot fi văzute o serie
de contrucţii de suprafaţă, de tip bordei, care datează din ultima etapa de
locuire, cea medio-bizantină (sec. IX-XI), cât şi alte ansambluri de locuire
sau având caracter oficial. Un punct de interes îl reprezintă termele romane şi
necropola, ambele aflate în afara cetăţii.

În comuna Topalu, la 6 km distanţă de Capidava, poate fi vizitat
Muzeul de Artă Dinu şi Sevasta Vintilă. Medicul Gheorghe Vintilă,
fiul lui Dinu şi Sevastei Vintilă, a donat colecţia comunei natale în anul
1961, iar muzeul a fost deschis la 23 august 1963, în chiar fosta locuinţă a părinţilor
donatorului, învăţători în comună.

Vine cu detalii, Maria Buzatu, directoarea muzeului de peste 50 de
ani: Reprezintă donaţia
doctorului Vintilă Gheorghe colecţionar de artă, donaţie făcută în amintirea
părinţilor săi, Dinu şi Sevasta Vintilă, nume pe care îl poartă muzeul. Casa
este casa unde s-a născut doctorul Vintilă Gheorghe, părinţii au fost primii
învăţători ai comunei, cei care au construit şi primul locaş de şcoală. Doctorul
a locuit aici până a termintat şcoala primară, împreună cu părinţii. În 1914
s-a mutat în Bucureşti, unde părinţii au fost iniţiatorii şcolii Alexandru
Vlahuţă. Doctorul şi-a continuat studiile şi încă de pe băncile facultăţii a
început să achiziţioneze lucrări de pictură, aceasta fiind o mare pasiune.
Între timp l-a cunoscut pe sculptorul Oscar Han, care i-a fost mentor de-a
lungul a 40 de ani de achiziţii. Colecţionând l-a întâlnit pe Tonitza, care l-a
primit în atelierele lui. Şi a reuşit să adune de la el 18 lucrări. Tot cu
ajutorul retrospectivelor, l-a cunoscut pe Palladi, de la care avem un număr
impresionant de lucrări. Şi în felul acesta a reuşit să strângă întreaga şcoală
de pictură românească, de sfârşit de secol 19, început de secol 20. Sunt 228 de
opere de pictură, sculptură şi grafică, expuse de-a lungul a 12 săli în ordine
cronologică.

Muzeul găzduieşte peste 200 lucrări de pictură, sculptură şi
grafică, aparţinând unor artişti români reprezentativi. Pot fi văzute aici
picturi de Ioan Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian,
Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Alexandru Ciucurencu; lucrări de sculptură
ale lui Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, G. Tudor; lucrări grafice de Theodor
Aman, Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Nicolae Dărăscu.

Dincolo de istorie şi cultură, la Topalu vizitatorul se poate bucura
de un prânz pescăresc, ce va încânta cu borşul de peşte de Dunăre, dar şi cu
tocăniţă de berbecuţ, zona având tradiţie în creşterea oilor, toate udate cu o
caisată de casă şi vin din podgoriile de aici.