Târgu Jiu

La 27 octombrie 1938 au fost inaugurate operele în aer liber ale celebrului sculptor Constantin Brâncuşi, amplasate în Târgu Jiu, municipiul de reşedinţă al judeţului Gorj. „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului” sunt marile atracţii ale acestui oraş din Oltenia, care merită descoperit la pas.

Ștefan Baciu, 21.10.2025, 16:30

Revenit în anul 1937 pe meleagurile natale după ce cunoscuse consacrarea la Paris, Constantin Brâncuşi (1876-1957), a realizat, la solicitarea „Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”, mai multe lucrări în aer liber, în memoria celor care au căzut în luptele pentru apărarea oraşului, în perioada primului război mondial. „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului” sunt amplasate pe un drum, numit astăzi “Calea Eroilor” sau „Axa Brâncuşi”.

Atunci când a început să lucreze la operele în aer liber de la Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi avea 61 de ani şi era un artist binecunoscut la nivel mondial. Operele lui Constantin Brâncuşi au fost inaugurate la 27 octombrie 1938, în cadrul unei festivităţi în care a fost oficiat şi un Te Deum pentru pomenirea eroilor căzuţi în primul război mondial. Ansamblul brâncuşian, care reprezintă marea atracţie turistică a municipiului Târgu Jiu, a fost inclus recent pe lista patrimoniului cultural Mondial UNESCO.

„Masa Tăcerii” şi „Poarta Sărutului”, între care se află „Aleea Scaunelor” pot fi admirate în Grădina Publică din Târgu Jiu, acum într-un decor autumnal, cu nuanţe galbene şi gri, pe care îl întâlnim şi în alte locuri din apropiere, după cum am aflat de la Isabela Coară, consilieră la Consiliul Judeţean Gorj:

„Includerea în patrimoniu UNESCO,  a ansamblului realizat de Constantin Brâncuși, inaugurat în 1938, parcă se vede că aduce un plus de turiști în municipiu. Târgu Jiul chiar s-a brenduit așa sub numele de Târgu Jiu – orașul lui Brâncuși și acest concept este promovat la scară națională. Da, turiștii au parte în oraș nu numai de ansamblul Calea Eroilor! De vizitat sunt o serie de obiective turistice care pot ține turistul ocupat o zi întreagă. Centrul de informare turistică al Primăriei Târgu Jiu organizează tururi ghidate programate, pentru grupuri de turiști, pentru grupuri mai mici, mai mari. Este, cred, cea mai frumoasă perioadă a anului, Parcul își schimbă înfățișarea de la o zi la alta. Dar peisajul este spectaculos și, pentru că nu puteți să să veniți numai la Târgu Jiu, același tablou frumos vă întâmpină în tot județul.

Fie că veniți dinspre Defileul Fiului unde preț de aproape o oră aveți un astfel de peisaj în fața ochilor, fie că veniți dinspre Râmnicu Vâlcea și treceți prin Polovragi și poate opriți și la mănăstirea Polovragi. Și acolo muntele Cheile Olteţului sunt senzaționale. Sau dacă ajungeți la Baia de Fier, aveți Cheile Galbenului. Să nu uităm de Rânca și Transalpina, cea mai înaltăşosea din România, cât se mai poate circula pe o porțiune din ea, pentru că ușor-ușor începe să se închidă. Deja la munte au dat primii fulgi de zăpadă, dar eu zic să vă bucurați de toamnă. Cam în orice colț al Gorjului găsiți peisaje senzaționale.”

Turiştii care ajung la Târgu Jiu pentru a admira operele în aer liber ale lui Constantin Brâncuşi trebuie să ajungă şi în comuna Peştişani, la Hobiţa, în satul natal al lui Constantin Brâncuşi. Isabela Coară:

„Dacă la Târgu Jiu vedem operele lui Constantin Brâncuși, la Peștișani și mai exact în satul Hobița, venim direct acasă la Brâncuși. Iată meleagurile natale ale marelui sculptor vă aşteaptă! În Hobiţa aveţi casa-muzeu Constantin Brâncuși, pe care o puteți vizita. Aveți patru biserici de lemn, în satele Frâncești, Peștișani, Hobița și Gureni. Ele sunt incluse și în rute cultural-turistice. Avem Valea Bistriței, cu barajele Clocotici și Vâja, un tablou de toamnă foarte frumos. De la Peștișani, la doi pași, se află Mănăstirea Tismana. Dacă vă îndreptați către Ponoare sau dacă veniți în sens invers și vă îndreptați spre Târgu Jiu, avem Cheile Sohotolului, la fel și ele, foarte, foarte frumoase. Gorjul este plin de locuri frumoase!”

Turiştii se pot caza în pensiuni şi hoteluri aflate în toate localităţile enumerate. În ceea ce priveşte gastronomia, trebuie menţionate preparatele ciobăneşti, în special tocanul gorjenesc, pregătit lent, în mod tradiţional, la cazan. Gorjul se remarcă şi prin faptul că numai aici sarmalele, fel principal, sunt servite împreună cu piftia, care, de obicei, este oferită la aperitiv, o asociere pe care merită să o experimentaţi.