De ce „interzis” pe internet nu funcţionează?
Radio România derulează în această lună campania „Stai sigur pe net”, o campanie de conștientizare care aduce în prim-plan riscurile reale ale consumului iresponsabil de internet și social media în rândul copiilor și adolescenților. Florin Orban ne explică de ce "interzis" pe internet nu funcţionează.
Florin Orban, 20.03.2026, 10:00
Internetul a fost inventat ca o tehnologie militară de comunicaţii. A fost, la început, un sistem secret şi foarte bine protejat, motiv pentru care a fost nevoie de ani de zile pentru a i se descoperi valenţele revoluţionare. A devenit apoi un spaţiu al libertăţii. Oameni din ţări şi comunităţi dominate de politici restrictive, de pildă, au căpătat peste noapte acces liber la informaţii şi la valori cu totul noi, care le-au lărgit orizontul. Puterea de a comunica liber şi instantaneu cu oameni aflaţi la mii de kilometri distanţă a dus la o revoluţie de ordin tehnologic care a schimbat lumea. Au apărut însă şi efecte negative colaterale, pentru că lumea internetului, ca şi lumea reală, nu este ferită de pericole. Criminalitatea cibernetică s-a dezvoltat paralel cu internetul, infracţiunile acoperind un spectru din ce în ce mai larg.
Răspunsul industriilor online a fost de fiecare dată prompt, dar a rămas mereu cu un pas în spatele vremurilor. Criminalii, hackerii sau infractorii sexuali au găsit noi căi, din ce în ce mai sofisticate, de a-şi pune în aplicare intenţiile. Au fost introduse din ce în ce mai multe restricţii şi interdicţii, însă au funcţionat într-un mod limitat. Anumite ţări, de pildă, au restrâns accesul la pagini web ostile politicii lor. Reţelele virtuale private, aşa-numitele VPN-uri, au ocolit însă aceste restricţii, dovedind încă o data cât de greu este să interzici ceva pe net. Motiv pentru care, în anumite ţări, unele frecventate masiv de turiştii români, utilizarea VPN-urilor este interzisă fie total, fie parţial. În Turcia, de pildă, guvernul blochează frecvent accesul la site-urile furnizorilor de VPN și la rețelele sociale, impunând restricții severe în perioade de instabilitate politică. În Emiratele Arabe Unite, utilizarea unui VPN nu este ilegală în sine, dar este interzisă pentru a accesa situri blocate sau pentru utilizarea unor servicii de comunicare neautorizate şi poate duce la amenzi.
Foarte expuse restricţiilor sunt reţelele sociale. Efectul lor este uriaş asupra oamenilor de toate vârstele, mai ales asupra tinerilor şi copiilor, dar a devenit serios şi în ceea ce priveşte politica sau afacerile. Din nou, cel mai simplu a fost să le interzici. TikTok, de pildă, este interzis total în India sau Nepal, iar în China este înlocuit cu o variantă locală, reglementată mai strict, numită Douyin. În Statele Unite şi în câteva ţări europene, TikTok este parţial restricţionat, mai ales pe dispozitive guvernamentale. În ultimii ani s-a pus însă accentul pe căutarea unor soluţii de protejare a copiilor şi tinerilor în faţa efectelor negative ale reţelelelor sociale. Şi s-a găsit soluţia stabilirii unor praguri de vârstă pentru limitarea accesului. Cu toate acestea, în dezbaterea publică se acordă puțină atenție modului în care verificarea vârstei poate fi implementată din punct de vedere tehnic. Există opţiuni precum analiza facială biometrică sau chiar prezentarea acelor de identitate cu fotografie.
Cercetătorul austriac Fabian Fischer, autorul unui studiu privind verificarea vârstei pe net, a declarat colegilor de la Radio Agora, din Austria, partenerii noştri din reţeaua Euranet Plus, că preferă metodele de minimizare a datelor:
„La nivelul UE, se dezvoltă în prezent noi abordări care vor permite utilizatorilor să își împărtășească doar vârsta, să zicem peste 14 ani, peste 16 ani, peste 18 ani etc., cu platformele online. Aceasta înseamnă că nu vor fi partajate nici numele, nici naționalitatea, nici fața. Nici măcar vârsta exactă nu va fi dezvăluită. Mai exact, prima abordare implică aplicația UE de verificare a vârstei, despre care se așteaptă să fie disponibilă în unele țări ale Uniunii până în vară. A doua abordare, așa-numitul „Portofel de identitate digital”, va susține această funcționalitate. Conform legii, acesta trebuie să fie disponibil la nivelul întregii UE până la sfârșitul anului 2026. Ambele abordări prevăd, de asemenea, că exclud supravegherea tehnică. Nici platformele, nici statul nu pot urmări cine a folosit această metodă, când sau în ce scop”.
Factorul crucial în evaluarea vârstei este modul în care sunt garantate protecția copilului și confidențialitatea vieții private. Fabian Fischer, referindu-se la propriile rezultate ale studiului său, subliniază în mod specific protecția datelor.
„Accentul nostru a fost pus pe protecția datelor și drepturile copiilor, deoarece aceste drepturi cuprind atât protecția împotriva violenței și abuzurilor, cât și dreptul la viață privată, accesul la informații și participarea la viața culturală. Legea privind serviciile digitale obligă deja platformele online să ia măsuri adecvate și proporționale pentru a proteja copiii și tinerii. Aceasta include protejarea vieții private a minorilor. Cu toate acestea, este încă nevoie de clarificări cu privire la sensul precis al acestui lucru. În plus, aplicarea acestor drepturi în sfera digitală este adesea inadecvată.”
Internetul este şi va rămâne un spaţiu viu, în permanentă evoluţie. Vor fi pericole, vor fi interdicţii, vor fi pedepse… Între cei care navighează prin diferitele aplicaţii ale spaţiului virtual se vor găsi întotdeauna unii care vor şti să ocolească limitările şi restricţiile. Când vom înţelege însă că, pe internet, ca şi în viaţa de zi cu zi, „libertatea mea se termină unde începe libertatea celuilalt”, lucrurile vor sta ceva mai bine.