România are cel mai ridicat cost mediu al datoriei publice guvernamentale din Uniunea Europeană și una dintre cele mai mari creșteri ale datoriei rapoarte la PIB.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză din România estimează pentru anul 2026 o încetinire a creşterii economice.
Comisia Europeană confirmă progresele României în procedura de deficit excesiv, dar avertizează că încă există dezechilibre.
Cursul leu-euro a revenit pe creştere săptămâna trecută, în contextul crizei politice din România.
Agențiile internaționale de evaluare financiară avertizează asupra riscurilor politice pentru economia României.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor"s avertizează că ar putea retrograda rating-urile României.
Datele arată că România a făcut progrese importante, iar traiectoria fiscal-bugetară merge în direcţia cea bună
Bursa de Valori Bucureşti a atins un nou maxim istioric.
Declarația recentă a guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, potrivit căreia adoptarea monedei euro ar putea deveni noul „proiect de țară”, marchează o poziționare importantă în discursul economic al Bucureștiului.
Instituțiile financiar-bancare ale Uniunii Europene sunt în alertă în a monitoriza provocările economice, monetare și geopolitice cu care blocul european se confruntă. Astfel, având informații credibile în spate, Banca Centrală Europeană se concentrează pe măsuri de stabilitate economică și monetară.
Marți, executivul minoritar de la București se va cu o moțiune de cenzură ce-i are între inițiatori pe social-democrați, parteneri până de curând la guvernare.
Deficitele gemene cu care România se confruntă dau mari bătăi de cap decidenților de la București, nevoiți să aplice măsuri neagreate de populație în încercarea de a remedia situația, care trenează deja de câțiva ani.
După aderarea la OCDE, aflată în faza finală, următorul proiect de ţară este adoptarea monedei euro, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
România trebuie să intre într-o nouă etapă de dezvoltare care să nu aibă la bază mâna de lucru ieftină, fondurile europene şi banii trimişi acasă de românii din diaspora, atrage atenţia guvernul de la Bucureşti.
Bugetul României pe 2026 poate fi promulgat, după ce Curtea Constituţională a respins sesizările depuse de opoziţia naţionalistă din Legislativul de la Bucureşti.
