Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului este cunoscută din anii 70 ai secolului trecut ca o destinaţie în care turiştii puteau dormi la localnici, bucurându-se în acelaşi timp de o gastronomie tradiţională.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 23.12.2025, 14:14
Vă invităm în judeţul Sibiu, mai precis în Mărginimea Sibiului, cu sate întemeiate de români sau de saşii care au colonizat sudul şi estul Transilvaniei în primele secole ale celui de-al doilea mileniu. Aurel Pau, preşedintele asociaţiei Sibiel 2000, implicat de mulţi ani în promovarea turismului din această pitorească zonă aflată în apropiere de Sibiu, ne-a oferit detalii:
„Mărginimea Sibiului, practic, este o zonă în apropierea Sibiului, formată din 18 localități sub munte, începând de la Boița, care este la intrarea Oltului in defileu și până la Jina, care este la cea mai mare altitudine, la circa 1.200 de metri altitudine. Sunt 18 localități care au în general cam același port popular, alb-negru, aceleași îndeleniciri de bază în sensul creșterii animalelor și în special al oilor. Producător de telemeaua de Mărginimea Sibiului, recunoscută și cunoscută în toată țara. Arhitectura locală este cam la fel în toate cele 18 sate, obiceiurile bine, cu mici diferențieri, pentru că fiecare localitate până la urmă și are propriile obiceiuri.”
Mulţi turişti vin de zeci de ani în Mărginimea Sibiului pentru a-şi petrece vacanţa într-o gospodărie tradiţională. În timp, aici au apărut pensiuni cu un ridicat grad de confort, ceea ce a diversificat oferta turistică a Mărginimii Sibiului.
„Aproape în toate localitățile sunt structuri de cazare, sunt pensiuni agroturistice, unele mai mici în gospodăriile oamenilor. În ultimii ani s-au construit și pensiuni mai mari, cu un număr mai mare de camere și mai moderne. De exemplu la Sibiel sunt multe pensiuni mici. Oamenii și-au transformat o parte din casă și au făcut structuri de cazare oferind și mesele din produsele tradiționale ale lor. Majoritatea pensiunilor sunt de trei margarete. Sunt pensiuni mai noi care sunt și de patru margarete. Puține sunt de două margarete, chiar foarte puține, deci în general infrastructura de turism este destul de bine dezvoltată în toată Mărginimea Sibiului. Înainte de Crăciun practic tot gospodarii încă sacrifică câte un porc și fac produsele tradiționale, cârnați, caltaboș și pateu, leber, slănină, gușă fiartă cu sturoi în moare de varză și după aceea dată cu usturoi și cu boia de ardei și bineînțeles brânzeturile de Mărginime, brânză de burduf, telemea de oaie, caș, lapte gros se poate face balmoș,care este un preparat din brânză, lapte și mălai. Se servește cald.”
O vacanţă nu se limitează doar la cazare şi la masă, aşa că l-am rugat pe preşedintele Asociaţiei Sibiel 2000, Aurel Pau, să ne prezinte şi câteva locuri de vizitat în Mărginimea Sibiului:
„Aș recomanda să viziteze Muzeul de icoane pe sticlă preot Zosim Oancea din Sibiel, care are o bogată colecție de icoane pe sticlă dar și icoane pe lemn și obiecte de cult și alte obiecte din viața satului. Satele din mărginime cu ulițele înguste pietruite, cu casele specifice de aici. La Jina există un Muzeu al păstoritului, la Săliște, un muzeu al protopopiatului cu obiecte de cult și icoane.”
Așadar, în Mărginimea Sibiului sunt câteva muzee săteşti în care sunt expuse obiecte ce amintesc de tradiţiile şi obiceiurile acestor locuri. Cel mai vizitat este Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel, înfiinţat în 1970 de către preotul Zosim Oancea. El i-a îndemnat pe locuitorii Sibielului să doneze icoane pe sticlǎ, aflate în casele lor. La început au fost aproape 200 de icoane expuse într-o fostă magazie din apropierea bisericii, însă creşterea numărului de exponate a dus la construirea casei în care se află acum muzeul. Pe lângă cele peste 700 de icoane, majoritatea picturi pe sticlă, vizitatorii pot vedea obiecte din ceramică populară şi vechi piese de mobilier. Tot aici este expus şi trofeul „Mărul de Aur”, acordat în 2009 de Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, Mărginimii Sibiului, descrisă ca o „destinație romantică”.
