Județul Buzău, de la trovanți la chihlimbar

Situat în exteriorul Carpaților de curbură, județul Buzău are multe atracții naturale și antropice, ceea ce îl recomandă pentru itinerarii turistice unice. În zona colinară și de munte se află Ținutul Buzăului, declarat în anul 2022 Geoparc Internațional UNESCO.

Ștefan Baciu, 14.04.2026, 16:00

Situat în zona de curbură a Carpaților, Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului este o zonă exclusiv rurală care include 18 comune din zona de deal și munte din nord-vestul județului Buzău. Peisaje încântătoare, fenomene geologice unice, oameni şi locuri de poveste, precum şi produse gastronomice specifice zonei reprezintă elementele unei călătorii sau vacanţe reuşite în Ţinutul Buzăului. Cei care vor ajunge în Ţinutul Buzăului vor descoperi peisaje deosebite şi vor remarca, în cursul deplasărilor în natură, diversitatea speciilor de floră şi de faună. Gazul metan, care iese la suprafață, se aprinde de la sine și creează un fenomen natural numit „Focurile vii”. Tot emanațiile de gaze care antrenează apă, petrol și argile creează un peisaj selenar în urma apariției unor vulcanilor noroioși sau a unor lacuri de noroi.

Un alt fenomen geologic îl reprezintă trovanții, pietre cu forme ciudate, ieșite din nisipurile dealurilor de astăzi ale Buzăului, care au început să se formeze în urmă cu 12 milioane de ani când aici era marea Paratethys.

Irina Ţîrdea, coordonator local al Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului, ne-a oferit detalii despre aceste pietre cu forme ciudate:

„Trovanții, din fericire, am descoperit că se pot găsi în foarte multe locuri din județul Buzău, dar cu precădere pe Valea Bălănesei, acolo unde avem trovanții de la Ulmet, în comuna Bozioru. Care este povestea acestor trovanți? În partea vestică și sud-vestică a comunei Bozioru, în perimetrul satului Ulmet, se desfășoară un masiv deluros spectaculos, un microrerief de trovanți, Babele de la Ulmet, așa cum au fost denumiți acești trovanți. Cei mai atractivi sunt cei de la Ulmet, dar îi putem regăsi de asemenea în imediata apropiere, în comuna Odăile sau în comuna Cozieni.

În ultimii 2 ani am descoperit foarte multe geosituri. Vom amenaja trasee pentru vizitarea tuturor acestor geosituri. Este deja un traseu către „ciupercile” de la Odăile, așa cum localnicii au denumit acești trovanți din zonă. Toate aceste microforme au fost în urmă cu 10 … 12. mii de ani într-o deltă care se afla în comuna Bozioru, s-au fosilizat, au fost scoși în timp la suprafață datorită eroziunii și astfel astăzi îi putem admira în toate aceste zone. Ei sunt denumiți și „pietre vii” sau „copiii pământului”, pentru că s-a considerat pentru multă vreme, în literatura pseudo-științifică, că ar fi niște pietre care își măresc volumul în timp. De fapt nu se întâmplă asta pentru că agenții de modelare în timp nu fac altceva decât să micșoreze și să modifice forma trovanților. Faza de creștere poate fi pusă pe seama decopertării acestora din nisipul din jur.”

Poveștile trovanților adică a „Babelor” de la Ulmet și a „Ciupercilor” de la Odăile, le puteți afla și la Muzeul Formelor, amenajat la Bozioru. Tot în Geoparcul Ținutul Buzăului puteți afla și povestea chihlimbarului, piatra semiprețioasă despre care se spune că este găsită doar de localnici, nu și de cei veniți din alte locuri pentru a se îmbogăți peste noapte. Irina Ţîrdea, coordonator local al Geoparcului UNESCO Ţinutul Buzăului:

„La Colți, specific este chihlimbarul, care este o rășină fosilizată, de conifere. Provine din copaci vechi, din conifere de acum 25 de milioane de ani. Acesta conține adesea insecte străvechi, bine conservate, alte organisme mici sau chiar frunze sau particule mici de apă, făcându-le o resursă valoroasă pentru cercetarea științifică. Și în trecut a fost o sursă pentru bijuterii și bijutieri și colecționari.

Există mai mult de 120 de nuanțe de chihlimbar în Ținutul Buzăului, dar cel mai important dintre aceste nuanțe ar fi de fapt cel de culoare roșie, care este și unic în lume, rumanitul de Colți. Avem cea mai mare pepită de chihlimbar roșu, expusă la Muzeul Județean Buzău. Are o poveste destul de stranie și anume în trecut o bătrânică din zona Colți folosea ca opritor de ușă acea bucată de chihlimbar de peste 3 kg, care este cea mai mare din lume, pentru ca, după ani buni, o doamnă interesată de acea rocă, pe care a considerat-o, la acel moment, fără valoare, să fie interesată de părerea unui expert și astfel să se descopere că avem o pepită de o valoare inestimabilă în Ținutul Buzăului.”

Cele mai frumoase exemplare de chihlimbar se află la muzeul tematic din satul Colți, construit în 1973, după modelul unei case țărănești. Sunt expuse atât  bucăți de chihlimbar neprelucrat, cât și piese prelucrate pentru bijuterii, precum și unelte folosite în urmă cu un secol pentru extragerea acestei pietre semiprețioase.