Povești medievale și tradiții bucovinene
Descoperim azi patrimoniul cultural și istoric din nord-estul României, explorând două dintre cele mai importante și fascinante obiective turistice ale regiunii istorice Bucovina.
Daniel Onea, 23.04.2026, 14:14
Descoperim azi patrimoniul cultural și istoric din nord-estul României, explorând două dintre cele mai importante și fascinante obiective turistice ale regiunii istorice Bucovina. Prima oprire a călătoriei noastre ne va purta în timp, tocmai la sfârșitul secolului al XIV-lea, la Cetatea de Scaun a Sucevei. Această fortificație impunătoare ascunde o curiozitate istorică și un adevărat record: a intrat în istorie ca fiind necucerită niciodată prin luptă. De exemplu, în anul 1476, a rezistat eroic unui asediu condus de temutul sultan Mahomed al II-lea, Cuceritorul Constantinopolului.
Printre zidurile acestei veritabile fortărețe a Moldovei medievale, ne ghidează Constantin Emil Ursu, directorul general al Muzeului Național al Bucovinei.
„Partea de est a României a funcționat ca stat independent până în anul 1859, fiind un principat ale cărui origini datează din secolul al XIV-lea, în nord-estul țării, mai exact în zona Sucevei. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost fortificația emblematică a domnitorilor moldoveni. Pe lângă rolul său de apărare, cetatea găzduia monetăria și tezaurul statului, având o importanță majoră în sistemul defensiv și economic al Moldovei. Monumentul a fost construit la sfârșitul secolului al XIV-lea și este atestat documentar pentru prima dată în anul 1388, în timpul voievodului Petru I Mușat. Cetatea a cunoscut mai multe etape de extindere, cele mai importante având loc în secolul al XV-lea, sub domnia lui Ștefan cel Mare. Acesta a lărgit fortificația construind o pânză dublă de ziduri exterioare, o contraescarpă și un șanț de apărare cu o lățime de aproximativ 10 metri.”
Neînvinsă de armatele inamice, Cetatea Sucevei a căzut, însă, victimă jocurilor politice. Alexandru Lăpușneanu a fost cel care a mutat capitala la Iași, un oraș lipsit de fortificații, tocmai pentru a îndeplini cerințele stricte ale Porții Otomane. Astfel, gloriosul bastion a intrat într-o lungă perioadă de declin, fiind dărâmat. După mai bine de două secole de uitare, ruinele au atras atenția arhitecților. Constantin Emil Ursu continuă povestea reînvierii cetății.
„După perioada sa de apogeu, cetatea a rămas principalul obiectiv al regiunii cât timp capitala Moldovei s-a aflat la Suceava. Odată cu mutarea capitalei la Iași de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, Suceava a intrat într-un con de umbră, deși a rămas un punct geopolitic strategic până după domnia lui Vasile Lupu. La sfârșitul secolului al XVII-lea, cetatea a fost distrusă din ordinul Imperiului Otoman. Ruinele au fost readuse la lumină abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, când intelectualii suceveni, alături de arhitectul austriac Karl Romstorfer, au inițiat ample lucrări de decopertare a sitului. Datorită acurateței cu care s-au realizat aceste prime săpături și măsurători arhitecturale, muzeul nostru deține astăzi o colecție extrem de valoroasă de piese originale.”
Astăzi, Cetatea de Scaun a Sucevei nu este doar un simplu monument tăcut. Lucrările ample de restaurare i-au redat suflul, devenind o adevărată scenă vie a Bucovinei. Reprezintă o curiozitate minunată prin modul în care șanțurile adânci de apărare, construite odinioară pentru a ține inamicii la distanță, reușesc să apropie și să adune laolaltă mii de vizitatori prin forța muzicii și a artei.
„Pe lângă atelierele educaționale destinate tinerelor generații, Cetatea de Scaun găzduiește anual două evenimente majore pentru publicul larg. Primul este Festivalul de Artă Medievală «Ștefan cel Mare», organizat la jumătatea lunii august. Acesta este singurul festival de acest tip inițiat de un muzeu din România și unul dintre cele mai importante la nivel național. Al doilea eveniment de anvergură este un festival de muzică rock, care se desfășoară tot vara chiar în șanțul de apărare al fortificației.”
Deschidem acum porțile Muzeului Satului Bucovinean. Acest obiectiv deține propriul său record: deși reconstituie o lume veche de secole, este cel mai tânăr muzeu de artă populară în aer liber din România. Constantin Emil Ursu ne explică legătura indisolubilă dintre bogăția forestieră a județului Suceava și arhitectura tradițională.
„Muzeul Satului Bucovinean este unul dintre cele mai noi muzee de artă populară în aer liber din România. Expoziția se concentrează pe arhitectura tradițională din lemn, un material fundamental pentru această regiune, având în vedere că pădurile acoperă 60% din suprafața actuală a județului Suceava. Satul bucovinean reflectă conviețuirea armonioasă a românilor cu celelalte etnii din zonă, printre care germani, polonezi, ucraineni, evrei sau italieni. Muzeul reconstituie fidel o așezare tradițională, incluzând gospodării, construcții comunitare și instalații tehnice care ilustrează ocupațiile, meșteșugurile și modul de viață al locuitorilor.”
O particularitate excepțională a acestui muzeu este gradul său ridicat de funcționalitate: aproape nimic nu e doar de decor. Interioarele sunt organizate autentic, cuptoarele sunt funcționale, iar la Biserica adusă din comuna Vama, un monument ridicat în anul 1783, se oficiază slujbe religioase reale în zilele de duminică și la sărbători. Acesta este decorul perfect în care este redată însăși esența vieții rurale.
„Fiecare microzonă a Bucovinei are modul său de viață specific, aspect reflectat și în organizarea muzeului. Vizitatorii pot explora aici un atelier de olărit, o biserică funcțională, o școală, o crâșmă, o piuă și un darac. Spațiul este pe deplin reprezentativ pentru ceea ce înseamnă satul bucovinean. O a doua zonă include deja gospodării construite. Obiectivul se bucură de succes atât în rândul turiștilor străini, cât și al celor români. Din păcate, lumea rurală și-a pierdut din pregnanță în zonele urbane, iar astăzi există generații care nu mai au bunici la țară. Pe de altă parte, pentru vizitatorii străini, contactul cu civilizația noastră rurală reprezintă o adevărată fascinație. Mai ales reconstituirea, în cadrul a trei obiective distincte, a ritualurilor tradiționale de trecere: botezul, nunta și înmormântarea.”
Așadar, fie că alegeți să explorați zidurile invincibile ale Cetății de Scaun a Sucevei sau să redescoperiți ritmul așezat al bunicilor, la Muzeul Satului Bucovinean, trecutul e mai viu ca niciodată în această regiune.
