Pe trasee, în Munţii Măcin
Situaţi în partea de nord a Dobrogei, Munţii Măcin reprezintă o zonă tentantă pentru drumeție. Sunt cei mai vechi munţi de pe teritoriul României, sunt erodaţi şi au o altitudine comparabilă cu a dealurilor, astfel încât traseele de drumeţie sunt extrem de accesibile. În perioada primăverii, turiştii au şansa de a admira şi bujorii din Munţii Măcinului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 05.05.2026, 18:00
Întins pe o suprafaţă de peste 11 mii de hectare, în partea de nord a Dobrogei, Parcul Naţional Munţii Măcinului poate fi descoperit la pas, pe cele 14 trasee de drumeţie care oferă vizitatorilor peisaje deosebite, forme geologice uluitoare, precum şi specii de floră şi faună, unele declarate monumente ale naturii. În această perioadă, în Munţii Măcin înfloreşte bujorul (Paeonia peregrina Mill. var. Romanica – latină), o plantă protejată. Are flori de un roşu aprins, care pot fi admirate pe traseele din Munţii Măcin, după cum am aflat de la Dan Staicu, ghid de turism:
„Bujorul din Munții Măcinului, cunoscut și ca bujorul românesc, este una dintre cele mai spectaculoase plante ale Dobrogei de Nord. Această floare transformă peisajul într-un adevărat spectacol la începutul fiecărei primăveri. Din 2022, bujorul a fost și desemnat floarea națională și este sărbătorită pe 15 mai. Poate fi admirat pe traseele din Munții Măcin, și anume pe traseul Ţuţuiatu, îl găsim pe traseul Dealul cu Drum, pe Cozluk, Dealul Consul și pe traseul Celic – Alba.”
Pe cele 14 trasee de vizitare din Parcul Naţional Munţii Măcinului se poate intra din oraşul Măcin sau din câteva localităţi situate în jurul acestor munţi cu aspect de dealuri. Traseele sunt uşoare şi pot fi parcurse în 2 … 3 ore, iar turiştii se pot opri şi la alte obiective. Dan Staicu, ghid de turism:
„Având în vedere că vorbim de mai multe trasee, punctele de plecare sunt diferite. Pentru traseul Ţuţuiatu, de exemplu, putem pleca atât din Luncavița, cât și din comuna Greci. Dealul cu Drum, Cozluc și Dealu Consul ca punct de plecare Comuna Greci, iar pentru traseul Celic – Alba plecăm de la Mănăstirea Celic. Turistii care vin în în zonă își pot completa experiența cu vizitarea Mănăstirii Cocoș, Mănăstirii Celic Dere, Mănăstirii Saon, Totodată pot admira Giamia Mestan Aga, singura geamie din România care este construită în totalitate din lemn. Mai pot vizita Casa Memorială Panait Cerna sau cetatea romano-bizantină Dinogeţia.„
Cetatea Dinogeția este situată la 15 km de Măcin şi nu este singura ridicată în zonă de romani. Pe malul drept al braţului Dunării se mai află şi cetatea Troesmis, un punct strategic al Legiunii a 5-a romane, Macedonica. În apropiere se află şi un lac antropic, Iacobdeal, format într-o cuvă rezultată din extragerea granitului și este unic în ţară tocmai datorită acestui mod de formare. Pe traseele din Munţii Măcin, vizitatorii vor întâlni şi forme din piatră, modelate de natură, cărora oamenii le-au dat şi nume, după cum a precizat Dan Staicu, ghid de turism:
„Monoliți erodați găsim pe traseul Culmea Pricopanului, care are ca punct de plecare orașul Măcin. Mâna lui Dumnezeu, Ţestoasa, niște ouă de dinozauri, cum sunt numite de turiști, sunt câteva dintre atracțiile de pe traseul Culmea Pricopanului.”
Pe măsura creşterii temperaturilor, vizitatorii Parcul Naţional Munţii Măcinului pot întâlni broasca ţestoasă dobrogeană (Testudo graeca ibera – lat), o specie protejată. Este o specie de uscat, declarată monument al naturii, care s-a adaptat habitatelor aride, cum sunt cele din această parte a României.
