Retrospectiva săptămânii 10 – 16.05.2026
Sumar: Reuniune aliată la Bucureşti; Relaţiile româno-poloneze...şi cele româno-moldovene; Economie în scădere, inflaţie în creştere, bani europeni; Încă o săptămână de interimat guvernamental; Vârsta, doar un număr
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 16.05.2026, 11:00
Reuniune aliată la Bucureşti
Aliaţii Formatului Bucureşti 9 (B9) şi Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi susţin o pace justă şi durabilă, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unor garanţii de securitate solide şi credibile, se arată în Declaraţia comună semnată de liderii prezenţi, miercuri, la summitul de la Bucureşti, co-prezidat de preşedintele României, Nicuşor Dan, şi cel al Poloniei, Karol Nawrocki.
Reuniunea a reflectat angajamentul comun de a consolida cooperarea în domeniul securităţii şi apărării pe întregul Flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică şi până în regiunile nordice şi arctice, precum şi hotărârea de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-o Alianţă mai puternică.
‘Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securităţii noastre colective’, se menţionează, totodată, în document. Declaraţia reflectă, de asemenea, angajamentul de a contribui la apărarea colectivă. Conform semnatarilor, Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung la adresa securităţii Aliaţilor.
Deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilităţi care să facă o alianţă mai bine pregătită pentru ameninţări şi echilibrarea în interiorul alianţei a contribuţiilor între ţările europene şi Statele Unite, a subliniat preşedintele Dan.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că flancul estic trebuie apărat, în contextul în care Rusia rămâne o ameninţare pe termen lung la adresa securităţii statelor membre.
Prezent la summit, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a opinat că aliaţii trebuie să se asigure că Rusia nu îşi va mai domina şi destabiliza vecinii.
Relaţiile româno-poloneze…
România şi Polonia trebuie să-şi consolideze cooperarea militară atât în interiorul NATO, cât şi al Uniunii Europene, este concluzia discuţiilor pe care le-au purtat, marţi, în preziua summitului B9, preşedintele Nicuşor Dan şi omologul său de la Varşovia, Karol Nawrocki. Polonia este un partener strategic pentru România, a afirmat Dan. Varşovia şi Bucureştiul sunt cele mai importante centre de răspundere strategică ale NATO de pe flancul estic, consideră, la rândul său, Nawrocki.
… şi cele româno-moldovene
Premierul interimar Ilie Bolojan a reafirmat, marţi, sprijinul ferm al Guvernului României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în cadrul întrevederii de la Bucureşti cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu. Prim-ministrul a subliniat dinamica excelentă a colaborării dintre România şi Republica Moldova, bazată pe comunitatea de limbă, istorie şi cultură, dar şi pe dialogul politic şi cooperarea sectorială. Igor Grosu a mulţumit României pentru sprijinul constant şi multidimensional şi a subliniat importanţa începerii efective a negocierilor de aderare într-un termen cât mai scurt.
Economie în scădere, inflaţie în creştere, bani europeni
Economia României a scăzut în primele trei luni cu 1,7%, faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, şi cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, a anunţat, miercuri, Institutul Naţional de Statistică. Economia se contractase şi la finalul anului trecut, astfel că s-au adunat două trimestre consecutive de scădere, ceea ce echivalează cu o recesiune tehnică. Vestea rea e însoţită de una la fel, anume că inflaţia a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie. Ea a fost alimentată de scumpiri semnificative ale energiei electrice, chiriilor, carburanţilor şi cafelei. Şi acum vestea bună: cererea de plată 4, care a inclus reforme complexe privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea şi revizuirea cadrului fiscal, a fost aprobată fără corecţii financiare, iar gradul de implementare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României depăşeşte în prezent 60%. Cea de-a patra cerere de plată e în valoare de 2,62 miliarde de euro.
Încă o săptămână de interimat guvernamental
Neoficial, preşedintele Nicuşor Dan a discutat cu liderii politici despre soluţiile de depăşire a crizei, însă oficial primele consultări vor avea loc abia luni, 18 mai, la aproape 2 săptămâni de la demiterea prin moţiune de cenzură a cabinetului condus de liberalul Ilie Bolojan. Coagularea unei majorităţi stabile nu se întrevede. PNL şi USR au hotărât să se coordoneze şi au exclus orice colaborare cu PSD, până de curând parte a coaliţiei, după ce acesta a dat mâna cu populiştii ultranaţionalişti de la AUR pentru a dărâma guvernul. De partea lor, social-democraţii spun că nu vor guvern cu AUR. Acesta din urmă nu doreşte nici el să participe la guvernare. Oricum, preşedintele pare să fi exclus AUR din calcule pentru că îşi doreşte un „guvern pro-occidental”, după cum s-a exprimat. O formulă pe care se străduieşte să o impună, şi multă lume se întreabă de ce, în locul celei consacrate de „guvern pro-european”. A apărut şi scenariul unui premier tehnocrat, care să conducă un guvern politic. Precedentele experimente de acest tip nu au arătat bine.
Vârsta, doar un număr
Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea, o veterană a circuitului profesionist, s-a înclinat, joi, în faţa campioanei tenacităţii, americanca Coco Gauff, în semifinalele turneului WTA 1.000 de la Roma, dotat cu premii totale de peste 7 milioane de euro. ”Ambiţiile şi visurile nu au dată de expirare”, declarase, marţi, Sorana, după ce a învins-o pe letona Jelena Ostapenko şi s-a calificat în penultimul act la Foro Italico. La 36 de ani, Sorana Cîrstea a demonstrat că vârsta este ”doar un număr”, a notat Reuters, subliniind că românca impresionează în circuit în sezonul său de adio. La Roma, ea a mai făcut două victime celebre, liderul mondial autoritar, belarusa Arina Sabalenka, şi cehoaica Lidia Noskova, locul 13 în lume.