Bucureşti, Piaţa Revoluţiei

Piaţa Revoluţiei este unul dintre cele mai vizitate locuri din Bucureşti. Este încadrată de clădiri-simbol ale capitalei României, precum Ateneul Român şi Muzeul Naţional de Artă, amenajat în clădirea fostului palal regal. Statuile şi monumentele amplasate în perioada scursă de la căderea regimului comunist reconstituie adevărul istoric într-un piaţă care, în decembrie 1989, era plină de oameni care protestau împotriva regimului comunist şi care l-au determinat pe dictatorul Nicolae Ceauşescu să plece, în grabă, cu un elicopter de pe clădirea numită în epocă "Comitetul Central".

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 19.05.2026, 16:30

Numită Piaţa Palatului sau Piaţa Republicii, Piața Revoluției este locul în care ajung mulți turiști şi în care, în decembrie 1989, românii au protestat împotriva regimului comunist, reușind să-l îndepărteze pe dictatorul Nicolae Ceaușescu. Piața Revoluției este locul cele mai larg de pe Calea Victoriei, o importantă arteră a Bucureștiului, care conectează centrul capitalei României cu Piața Victoriei, unde se află clădirea Guvernului. Venind pe jos pe Calea Victoriei, din centrul vechi, după un segment cu clădiri înalte pe ambele părți ale străzii, se deschide un spațiu larg, unde sunt amplasate statui ale unor personalități politice, statuia ecvestră a Regelui Carol I, precum și un monument dedicat Revoluției Române din decembrie 1989. Damian Anfile, ghid de turism, ne oferă detalii:

„În deschiderea pe care o face Calea Victoriei către Piața Revoluției, vă va întâmpina statuia lui Iuliu Maniu. E o explicație foarte accesibilă, care merită dată, de ce statuia lui Iuliu Maniu este crăpată și stă cu spatele la actualul Minister de Interne? Pentru că acela este fostul sediu al Comitetului Central al Partidului Comunist care l-a trimis pe Maniu în detenție și Maniu a murit acolo după torturi oribile! Asta explică și spărturile din statuie și faptul că stă cu spatele, dar se privește ochii în ochi cu un alt fruntaș țărănist, care i-a dus misiunea mai departe, cu Corneliu Coposu, al cărui bust ne privește de pe partea cu biserica Crețulescu, cea mai veche clădire a Căii Victoriei, care încă stă în picioare. 

Ctitoria asta de la începutul secolului al 18-lea, a unui ginere al lui Brâncoveanu, Iordache Crețulescu, ridicată și în amintirea Brâncovenilor. Altădată n-ar fi fost vizibilă din Calea Victoriei, că era biserică de han și era înconjurată de clădirea vastă a hanului. Vizavi, povestea Revoluției Române, care a început simbolic acolo, e ceva de neratat! România are, din păcate, tristul record dintre toate statele socialiste, de a fi avut singura revoluție sângeroasă. Peste tot altundeva, regimurile comuniste au plecat relativ pașnic de la putere. Numai la noi s-a încăpățânat Nicolae Ceaușescu să rămână.”

În apropiere este și Biblioteca Centrală Universitară, în fața căreia se află statuia ecvestră a Regelui Carol I, ctitorul acestei clădiri. Regele Carol I privește spre o altă clădire monumentală:

„Avem Muzeul Național de Artă, fostul Palat Regal, adică locul unde și-au desfășurat cei s-au desfășurat cei 82 de ani de istorie monarhică a României, de la Carol I la Ferdinand, la Carol al 2-lea cel căruia îi datorăm de fapt crearea actualei Piețe a Revoluției, pentru că alminteri, fondul construit al Căii Victoria avea exact aceeași îngustime pe care o are și mai sus, și mai jos de piaţă. Și el este cel care a ordonat demolarea mai multor clădiri de acolo, ca să creeze o piațetă. Şi bineînţeles, Mihai I, care n-a abdicat de acolo, a fost nevoit să abdice din palatul mătușii sale, dintr-o reședință privată, unde actualmente își are sediu Casa Regală a României, Palatul Elisabeta, din incinta Muzeului Satului.”

Având aspectul unui templu ionic, cu șase coloane frontale și două laterale și cu o cupolă de mari dimensiuni, Ateneul Român este clădirea care reține atenția tuturor celor care ajung în Piața Revoluției. Clădirea a fost construită între 1886 și 1888, o bună parte din fonduri provenind din subscripție publică. Damian Anfile, ghid de turism, o consideră o clădire-simbol:

„Orice țară are o clădire-simbol și, pe Calea Victoriei, Ateneul Român este clădirea-simbol a României. Atunci când s-a făcut de fapt cea mai mare campanie de strângere de fonduri. „Dați un leu pentru Ateneu!”, ea n-a fost gândită strict ca sală de concerte, cum, în mare parte, este astăzi. El a fost forul suprem al culturii române. Acolo se țineau și prelegeri, acolo s-a semnat, de exemplu, în mod solemn, actul de formare al României Mari cu delegați din toate provinciile, în prezența regelui Ferdinand, la 1919.”

Pe lista obiectivelor de interes turistic din Piața Revoluției poate fi adăugat și Muzeul Theodor Aman, unul dintre cele mai vechi muzee memoriale din România. Se află într-o clădire mică, în comparație cu cele din jur, însă este bogat decorată la exterior. Este casa în care a trăit şi a creat pictorul Theodor Aman, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București. Muzeul a fost deschis în anul 1908, în interior fiind cea mai mare parte a lucrărilor lui Theodor Aman.