NATO și adaptarea la războiul viitorului
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, ar dori ca toţi aliaţii să accepte propunerea de a ajuta Ucraina cu un procent fix din PIB-urile naţionale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 21.05.2026, 11:36
Orașul suedez Helsingborg găzduiește, la acest sfârșit de săptămână, reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, ultima înainte de summit-ul aliat de la Ankara. În preambulul întâlnirii șefilor diplomațiilor, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a declarat că organizația nord-atlantică trebuie să fie pregătită pentru noile realităţi ale războiului modern, în special pentru ameninţarea reprezentată de drone. A făcut referire la intervenţia de marţi a unui avion de vânătoare F-16 românesc, aflat în misiune NATO de poliţie aeriană în regiunea baltică, unde a doborât o dronă care pătrunsese în spaţiul aerian al Estoniei.
‘Era vorba de o dronă ucraineană, dar aceasta nu s-ar fi aflat acolo, dacă nu ar fi fost agresiunea Rusiei. Concluzia este că sistemele de apărare aeriană ale NATO s-au dovedit, din nou, eficiente şi vom continua să ne îmbunătăţim capacitatea de a face faţă oricărei ameninţări la adresa teritoriului nostru sau a populaţiei noastre’, a declarat Mark Rutte. Care a mai spus că acesta este exact genul de situaţie pentru care aliații se antrenează şi se pregătesc, subliniind că NATO îşi adaptează constant capacităţile pentru a răspunde ameninţărilor emergente.
Potrivit secretarului general al Alianței, lecţiile învăţate din războiul din Ucraina, unde folosirea dronelor a devenit un element central al conflictului, sunt integrate în modul în care NATO îşi dezvoltă sistemele de apărare. În ceea ce priveşte întrebarea mai largă despre cum pot fi contracarate cel mai bine dronele, acest lucru – a spus Mark Rutte – depinde de situaţie, dacă este nevoie de avioane de luptă sau de alte sisteme. În tot cazul, el a reiterat că prioritatea NATO este consolidarea apărării aeriene şi a capacităţilor anti-dronă pe flancul estic, precum şi îmbunătăţirea coordonării între statele membre pentru a răspunde rapid unor astfel de situaţii.
Tot Mark Rutte a vorbit şi despre propunerea ca Ucraina să fie ajutată cu un procent fix de 0,25% din PIB-ul naţional al fiecări țări din NATO. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, unde se află și sediul Alianței, subiectul a fost făcut public luna aceasta, însă nu este pentru prima dată când este avansat acest procent. Statele baltice vorbesc despre el de mai bine de trei ani, inclusiv în structurile Uniunii Europene.
Propunerea nu a fost bine primită de unii aliaţi, dar Mark Rutte şi-a exprimat speranţa ca, odată deschisă această discuţie, ajutorul pentru Kiev să fie mai consistent, iar membrii NATO să împartă mai echitabil costurile între ei. Țări precum Olanda, Germania, Danemarca, Suedia, Norvegia sau Canada duc greul livrărilor prin Programul PURL (Prioritised Ukraine Requirements List), crucial pentru Ucraina – a precizat Mark Rutte. Livrările către Ucraina prin acest program au ajuns, în acest moment, la peste 4,5 miliarde de dolari. România a contribuit cu 50 de milioane. ʹVreau ca aliaţii să fie destul de oneşti unii cu alţii, în ziua în care ne aşteptăm cu toţii să împărţim efortulʹ – a spus Mark Rutte.
