Jurnal românesc – 25.05.2026

Patriarhul Daniel a transmis, sâmbătă, cu ocazia sfinţirii Catedralei Episcopale Ortodoxe Române cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din Madrid, că acest eveniment reprezintă un moment important pentru Biserica Ortodoxă Română, catedrala fiind 'poartă a cerului şi reper al identităţii româneşti în Peninsula Iberică'.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 25.05.2026, 12:00

Patriarhul Daniel a transmis, sâmbătă, cu ocazia sfinţirii Catedralei Episcopale Ortodoxe Române cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului din Madrid, că acest eveniment reprezintă un moment important pentru Biserica Ortodoxă Română, catedrala fiind ‘poartă a cerului şi reper al identităţii româneşti în Peninsula Iberică’. “Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, conştient de responsabilitatea pastorală faţă de cei peste 800.000 de creştini ortodocşi din România şi din Republica Moldova stabiliţi în Spania şi Portugalia, a înfiinţat, prin hotărârea sa din 22 octombrie 2007, Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei şi Portugaliei, cu sediul la Madrid. Catedrala episcopală care se sfinţeşte astăzi este o sinteză de suflet românesc şi de frumuseţe universală”, a transmis Patriarhul Daniel. Înaltul ierarh a subliniat că o astfel de catedrală nu este ‘un lux spiritual’, ci o necesitate pastoral – misionară. ‘Ea este locul unde copiii emigranţilor primesc Botezul, unde tinerii se căsătoresc şi pun temelia noii familii în lumina prezenţei lui Hristos, unde bătrânii aduc mulţumire lui Dumnezeu pentru o viaţă trăită în credinţă şi în muncă cinstită, unde cei trecuţi în veşnicie sunt însoţiţi cu rugăciune şi lacrimi spre odihna veşnică. Catedrala este, totodată, factor de unitate în credinţă şi neam pentru toţi creştinii ortodocşi români din Spania şi Portugalia, un reper spiritual şi cultural care va dăinui în timp, mărturisind generaţiilor viitoare că înaintaşii lor au preţuit, mai presus de orice comoditate, prezenţa şi lucrarea sfântă a lui Dumnezeu în viaţa lor’, a precizat Patriarhul Daniel.

Asociaţia ‘Justiţie pentru Minori’ Iaşi a încheiat la Roma o serie de întâlniri strategice dedicate cooperării româno-italiene în domeniul protecţiei minorilor. Un moment central al vizitei de lucru cu o puternică dimensiune instituţională şi europeană, dedicată consolidării cooperării dintre specialiştii români şi italieni în domeniul protecţiei copilului, justiţiei juvenile şi sprijinirii persoanelor vulnerabile aflate sub protecţia autorităţilor, l-a reprezentat reuniunea oficială desfăşurată la sediul Consulatului General al României din Roma, la invitaţia consulului general Marian Popescu. Întâlnirea a reconfirmat necesitatea dezvoltării unor mecanisme moderne, eficiente şi profund umane de cooperare transfrontalieră în materia protecţiei minorilor români aflaţi în afara ţării. Dialogul instituţional a vizat teme de maximă importanţă şi actualitate: situaţia minorilor aflaţi sub protecţia autorităţilor italiene, litigiile privind răpirea internaţională de minori în baza Convenţiei de la Haga, problematica majorilor fără capacitate de exerciţiu, precum şi dezvoltarea instituţiei avocatului curator al minorului în România, inspirată din bunele practici ale sistemului italian. În cadrul întrunirii au fost agreate direcţii concrete de colaborare pentru perioada următoare, respectiv organizarea unor conferinţe comune, sesiuni de informare pentru comunităţile de români din Italia, schimburi de expertiză între specialişti români şi italieni, precum şi dezvoltarea unor proiecte dedicate minorilor aflaţi în situaţii vulnerabile.

Asociația „Comunitatea Armână din România” (Fara Armâneascâ dit România) a organizat, în perioada 21-24 mai, o serie de manifestări culturale dedicate Zilei Naționale a Armânilor, sărbătorită pe 23 mai, marcând recunoașterea istorică a etniei din anul 1905. Evenimentele din București au debutat joi, în Parcul Titan, cu un spectacol de cântece și dansuri tradiționale. În Constanța, programul zilei de sâmbătă a cuprins o conferință de presă și momente artistice stradale, urmate duminică de o slujbă religioasă în limba armână la Biserica „Sfântu Gheorghe” (Palas). La Tulcea, manifestările au debutat vineri, la Muzeul de Etnografie, cu o lansare de carte și un vernisaj, și au continuat sâmbătă cu un spectacol artistic amplu în Piața Civică.

Scriitoarea Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internaţional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundaţia Herbert unui autor în viaţă pentru întreaga sa operă. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc la Biblioteca Naţională din Varşovia în data de 27 mai. Este a doua distincţie cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după Premiul „Poetul European al Libertăţii”, acordat de oraşul Gdańsk în 2016 pentru volumul Patria mea A4. Distincţia, însoţită de statueta „Semnătura lui Herbert”, este acordată de Fundaţia Herbert începând din anul 2013 şi vizează să onoreze realizările artistice şi intelectuale care rezonează cu valorile care au marcat opera lui Zbigniew Herbert (1924-1998). Prin poezia şi eseistica sa, dar şi prin opoziţia deschisă faţă de regimul comunist din Polonia, Zbigniew Herbert a fost un reper moral pentru generaţia sindicatului „Solidaritatea”. Opera sa poetică a fost tradusă încă din 1976 în România, iar cea mai recentă antologie – Labirint cu pereţii sparţi – se deschide cu o prefaţă semnată de Ana Blandiana. Fundaţia Herbert sprijină, totodată, apariţia volumului de versuri bilingv „Se face linişte în mine”, care include o selecţie de 56 de poeme semnate de Ana Blandiana, din publicaţia românească omonimă (2024) şi din tomul Variaţiuni pe o temă dată (2018). Este al treilea volum de versuri al autoarei tradus în polonă.