Blocaj politic în România
Criza politică de la București continuă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 29.06.2026, 11:55
Situație atipică în aproape patru decenii de democrație românească post-comunistă: parlamentarii se pregătesc să intre în vacanță, pe 1 iulie, iar țara riscă să rămână cu un guvern fără puteri depline, pe care doar plenul reunit al celor două camere l-ar putea învesti. Criza durează de pe 5 mai, când echipa executivă minoritară PNL-USR-UDMR, condusă de liberalul Ilie Bolojan, a fost demisă de parlament prin moțiune de cenzură.
Două încercări de formare a unui nou guvern au eşuat. Prima s-a încheiat fără vot de învestire, după retragerea candidatului desemnat, Eugen Tomac, lider al unei formațiuni extraparlamentare, iar cel de-al doilea cabinet, propus de liberalul dizident Adrian Veștea, nu a întrunit numărul necesar de voturi în Legislativ. Este blocaj politic – a recunoscut preşedintele Nicuşor Dan, după noile discuţii cu liderii formațiunilor declarat pro-occidentale, PSD, PNL, USR și UDMR, şi cu deputații minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară.
Pe masa şefului statului sunt două propuneri de premier: una de la PSD, în persoana șefului social-democrat Sorin Grindeanu, şi una comună a PNL, USR şi UDMR, eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Grindeanu a mai fost premier între ianuarie și iunie 2017, când a fost demis, tot prin moţiune de cenzură, introdusă – caz unic în parlamentul de la București – de propriul partid, după ce căzuse în dizgraţia liderului social-democrat din epocă, Liviu Dragnea, ulterior ajuns la închisoare, pentru fapte de corupţie. Până la ruptura de Dragnea, guvernul lui Grindeanu a promovat proiecte legislative despre care experţii spun că urmăreau să subordoneze justiţia şi să pună capăt luptei anticorupţie.
Mult mai activ la Bruxelles decât la București și puțin cunoscut de publicul larg, Mureșan – spune șeful său de partid, Bolojan – e devotat valorilor europene și are experienţă în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor europene, a bugetelor mari de investiţii. Vizibil iritat, președintele Dan nu şi-a ascuns nemulţumirea că liberalii au renunțat să mai susţină un executiv minoritar PSD, aşa cum se angajaseră inițial. PNL a precizat, pe mai multe voci, că nu-l sprijină necondiţionat pe Grindeanu, în timp ce PSD refuză să avanseze o altă propunere de premier şi chiar face aluzie la alegeri anticipate, dacă în parlament nu se poate crea o majoritate care îşi asumă guvernarea. PNL şi USR spun, la rândul lor, că se poate ajunge la anticipate. Acestea sunt văzute ca unică soluţie și de AUR (opoziția naționalistă), chiar de la începutul crizei politice.
Între timp, în capitală, la București, unde se concentrează mai bine de o zecime din întregul electorat românesc, 73% dintre participanții la un sondaj de opinie realizat de CURS consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită și doar 16 procente apreciază că direcţia este bună.
