Pe Transalpina
Transalpina, Transfăgărășanul, Transbucegi, Transrarău şi Transapuseana sunt șoselele din România, situate la altitudini mari, fiind străbătute în timpul verii de cei atrași de măreția munților, de peisaje încântătoase și de locuri de poveste. Cea mai înaltă șosea din România, Transalpina, face legătura, printre vârfuri muntoase din Carpații meridionali, între localitatea Novaci din județul Gorj şi orașul Sebeș din sudul Transilvaniei, intersectându-se la Obârşia Lotrului cu şoseaua care leagă orașul Petroșani de pe Valea Jiului cu orașul Brezoi şi apoi cu valea Oltului.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 11.08.2026, 17:00
Partea nordică a judeţului Gorj are multe atracții care pot fi descoperite de turiștii care urmează traseele montane, În Gorj sunt lacuri glaciare, peşteri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii, chei înguste, săpate în munte de ape repezi, precum și trei zone de alpinism, Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier şi Cheile Olteţului – Polovragi. Zona montană a Gorjului poate fi admirată și de cei care ajung pe Transalpina, şoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România. Transalpina face legătura, peste Carpaţii Meridionali între Oltenia și Transilvania și ajunge la altitudinea maximă de 2145 de metri, în Pasul Urdele.
Pentru a ajunge pe Transalpina, pornind de la sud de Carpații, turiștii trebuie să treacă prin Rânca, o staţiune de schi relativ nouă, care şi în timpul verii oferă multe posibilităţi de petrecere a unei vacanţe active. După circa 20 de km, pe o şosea care urcă, din localitatea Novaci, în curbe largi sau mai strânse, apar primele pensiuni din Rânca. Situată la o altitudine de 1.600 de metri, staţiunea are circa 5 mii de locuri de cazare în pensiuni şi mici hoteluri.
Promotor al turismului din staţiunea Rânca şi de pe Transalpina, Nicu Mitroiu ne-a oferit alte detalii despre această stațiune montană:
„Hotelierii noștri au început să facă pachete de servicii, printre care au activități ca drumeții, trasee de bicicletă, trasee de ATV, pur și simplu trasee montane. Avem două parcuri de aventură în stațiunea Rânca, parcurs de aventură moderne, cu siguranță maximă, care au mai multe trasee cu anumite grade de dificultate. Copiii și nu numai copiii, tinerii sunt foarte încântați să parcurgă aceste trasee, să facă un sport în aer curat.”
Staţiunea Rânca este căutată de cei care fac trasee pe biciclete sau pe motociclete enduro, însă sunt şi mulţi pasionaţi de motociclete care vin aici pentru a urca pe Transalpina. Plecând din stațiunea Rânca pe Transalpina în apropierea şoselei, pot fi observate maşini parcate, ale celor care vin echipaţi corespunzător pentru a urca pe cele mai înalte vârfuri sau pentru a ajunge la lacurile glaciare. Transalpina a fost un drum de transahumanță, fiind folosită în urmă cu aproape două mii de ani şi de romani. De altfel, şi acum există un drum căruia i se spune „drumul roman”. Datorită iniţiativei premierului Gheorghe Tătărescu, care era din judeţul Gorj, drumul a fost modernizat şi inaugurat de regele Carol al II-lea în anul 1939. De atunci au rămas câteva repere, precum „Piatra Reginei”, un loc aflat în apropierea unei stâne, unde s-a oprit familia regală a României pentru a servi masa.
Promotor al Transalpinei, Nicu Mitroiu ne-a vorbit despre această rută de pe crestele Carpaților Meridionali:
„Transalpina este nu numai un drum spectaculos, este și un drum cu o istorie de mii de ani. Traseul său urmează vechi căi de transumanță pe care ciobanii treceau cu turmele peste Munții Parâng din Oltenia înspre Transilvania și dinspre Transilvania spre Oltenia. Aceste căi erau alese cu multă înțelepciune, urmăreau culmele munților, evitau văile adânci și pantele foarte abrupte, astfel încât oamenii și animalele să poată străbate muntele în siguranță. De aceea și astăzi când mergi pe Transalpina ai senzația că drumul curge firesc printre creste și oferă unele dintre cele mai spectaculoase peisaje din România și chiar din Europa. Referitor la turiștii care ne vizitează, sunt foarte mulți polonezi, dar nu numai, din toată Europa de Vest și români, bineînțeles. Transalpina nu înseamnă doar asfalt, înseamnă istorie, tradiție, natură și identitate.”
Turiștii care parcurg Transalpina pot ajunge în locuri situate deasupra plafonului de nori. În zilele senine, privind spre sud, de pe cea mai înaltă șosea din România poate fi observat, la distanță, chiar și cursul Dunării. Pe lângă punctele de belvedere, pe Transalpina sunt şi câteva locuri unde turiştii se pot opri pentru a mânca un bulz tradiţional, pregătit pe jar sau un tocan gorjenesc de oaie.