BNR crește prognoza de inflație
BNR anunţă scăderea rapidă a inflaţiei, dar amână reducerea dobânzii de politică monetară pentru anul viitor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 14.08.2026, 11:40
În trimestrul al doilea al acestui an, inflaţia în România – cea mai mare, de altfel, din Uniunea Europeană – a fost împinsă în sus, în principal, de scumpirea energiei, a petrolului şi gazelor, dar şi a unor materii prime precum îngrăşămintele, aluminiul şi polietilena. Conflictul din Orientul Mijlociu a avut, în egală măsură, efecte rapide asupra preţurilor crescute ale carburanţilor. În iulie, însă, tendinţa s-a schimbat. Scăderea inflaţiei a fost puternică, în special pe fondul epuizării efectelor directe ale liberalizării totale a pieţei energiei electrice.
Săptămâna aceasta, Institutul Național de Statistică a anunțat o inflație de 8,16% în luna iulie, de la 10,42% în iunie, aceasta fiind prima scădere de o asemenea amploare din ultimele 12 luni. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că reducerea ar trebui să continue şi în august. Chiar și așa, instituția pe care o conduce a revizuit în creştere, la 6,1%, prognoza inflaţiei pentru finalul anului 2026 şi spune că va ajunge la 3,4% la sfârşitul anului viitor, de asemenea mai mare decât se anticipa.
De vină pentru încetinirea tendinţei de scădere sunt seceta, canicula şi efectele acestora asupra producţiei de electricitate şi asupra preţurilor energiei, în vreme ce preţurile la combustibil au şi ele o influenţă. La acestea se adaugă, potrivit guvernatorului Isărescu, tensiunile geopolitice, prelungirea crizei energetice şi continua fragmentare a comerţului internaţional.
În economie, cererea internă este mai slabă, consumul privat a scăzut pe fondul reducerii puterii de cumpărare, al creditării mai reduse a populaţiei şi al încrederii scăzute a consumatorilor. În schimb, creditarea companiilor a crescut cu aproximativ 20%, iar investiţiile continuă să avanseze, deşi mai lent. Slăbirea cererii ajută inflaţia, dar afectează creşterea economică.
Guvernatorul BNR nu se aşteaptă la o revenire rapidă a acesteia şi consideră esenţială absorbţia fondurilor europene. În acelaşi timp, deficitul comercial s-a redus, în timp ce industria şi exporturile rămân afectate de cererea slabă de pe pieţele europene. BNR spune că moneda națională – leul – are, acum, un curs mai flexibil, iar intervenţiile Băncii Centrale pe piaţa valutară au fost mult mai mici decât anul trecut. Totodată, guvernatorul Mugur Isărescu, subliniază că dobânda-cheie nu va fi redusă înainte ca inflaţia să coboare sub nivelul acesteia.
În fine, în ceea ce priveşte trecerea la euro, România nu îndeplineşte în prezent criteriile necesare, având nevoie de ani buni pentru a bifa acest deziderat. Deocamdată, Bucureștiul – spune Mugur Isărescu – trebuie să aibă ca prioritate reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB şi menţinerea disciplinei fiscale.
