De la inflaţie, la preţuri
Scăderea inflaţiei în ultimele două luni nu va însemna neapărat şi o viaţă mai ieftină în România, unele cheltuieli curente fiind greu de redus sau de amânat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 23.09.2026, 11:44
România conduce în rândul statelor europene cu cea mai ridicată inflaţie anuală, arată datele Eurostat, dar valorile sunt în scădere – de la 9,7% în mai, la 8,2% în iulie şi 6,3% în august. Scăderea semnificativă din ultimele două luni nu înseamnă, însă, neapărat şi ieftiniri, deoarece unele cheltuieli curente sunt greu de redus sau de amânat. Serviciile ocupă acum prima poziţie în topul scumpirilor, cu un avans de patru ori mai mare decât în cazul alimentelor şi de două ori faţă de produsele nealimentare. Cifrele arată că serviciile s-au scumpit cu aproape 11,3% într-un an, mărfurile nealimentare au avut o creştere de circa 6,4 procente, iar alimentele de uşor peste 2,6%.
Pe de altă parte, de exemplu, scumpirea serviciilor din restaurante şi cafenele, de 6,7% în ultimul an, vine într-un moment în care sectorul se confruntă, deja, cu reducerea volumului de consum. Flavius Jakubowicz, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, explică de ce serviciile se scumpesc mai persistent
„Serviciile sunt, în esenţă, muncă. Într-o frizerie sau un service auto, un cabinet medical, costul principal este salariul. Productivitatea în servicii creşte destul de greu, dar salariile se aliniază cumva la nivelul întregii economii. Am putea spune că prețul relativ al serviciilor urcă structural. În plus, într-o economie în convergenţă, serviciile sunt componenta care recuperează cel mai mult din decalajul faţă de UE. Nivelul preţurilor din România este undeva la 65,1% din media europeană.”
Efectul este mai puternic pentru gospodăriile cu venituri mici, doarece cheltuielile pentru utilităţi, transport sau îngrijire medicală ocupă o parte mai mare din buget. Dacă pentru o gospodărie cu venituri mari, o majorare a costului unei reparaţii sau a unei facturi poate însemna reducerea economiilor, pentru o familie cu venituri mici, aceeaşi scumpire poate reprezenta renunţarea la alte cheltuieli necesare.
Flavius Jakubowicz: „Puterea de cumpărare scade. Sariul mediu net a ajuns, în iulie, la 5.820 de lei (n.red. circa 1.160 de euro), asta însemnând o creştere anuală de 5,5, dar sub inflaţia de 8,2. E un efect regresiv, unde utilităţile, transportul, îngrijirea medicală sunt cheltuieli incompresibile. Pentru gospodăriile cu venituri mici, ele ocupă o parte mai mare din buget şi, practic, inflaţia resimţită de acestea este mai mare decât media oficială.”
Şi pentru firme creşterea costurilor şi reducerea cererii creează o combinaţie dificilă – nu toate costurile pot fi transferate integral către client, fără riscul de a pierde şi mai mulţi consumatori. Potrivit estimărilor Băncii Naţionale a României, inflaţia ar urma să coboare la 6,1% la sfârşitul de 2026 şi să continue să scadă şi anul viitor. Însă, în cazul serviciilor revenirea poate fi mai lentă.
