Retrospectiva săptămânii 23.08.-29.08.2026

Legea salarizării bugetare, ratare majoră/Legea integrităţii, ratare constituţională şi morală majoră?/Republica Moldova şi Ucraina, la 35 de ani/Scandal cu iz securistic la Bucureşti/ Incident la Marea Neagră

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 29.08.2026, 11:00

Legea salarizării bugetare, ratare majoră

Deputaţii români au adoptat, miercuri, proiectul de lege privind închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reformele prevăzute în acest plan ar fi trebuit făcute de statul român fără a fi recompensat sau stimulat financiar de Uniunea Europeană, dar nici aşa nu le-a finalizat pe toate. Este şi cazul legii salarizării personalului plătit din bani publici, pentru a cărei adoptare România a avut la dispoziţie mai bine de patru ani, şi care s-a dovedit un eşec total pentru că a devenit teren de luptă politică. Preşedintele Nicuşor Dan, care a încercat, în ultimele luni, să medieze între forţele politice parlamentare, a anunţat eşecul oficial al negocierilor şi pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR. Această reformă esenţială pentru întregul sistem bugetar nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022, a spus şeful statului, omiţând să precizeze că, în tot acest interval, portofoliul Muncii a aparţinut PSD şi sugerând că responsabilitatea politică pentru fiasco este distribuită uniform între partide. În luna mai, după căderea guvernului PNL-USR-UDMR, el se declara optimist că reformele din PNRR nu vor fi compromise.

Legea integrităţii, ratare constituţională şi morală majoră?

Senatul a adoptat, în forma venită de la Cameră, modificările la legea Integrităţii, la rândul ei jalon din PNRR cu termen 31 august. Legea introduce fişele publice privind interesele financiare, care vor înlocui declaraţiile de avere şi de interese. Acum, aceste fişe nu vor mai conţine toate datele din declaraţiile demnitarilor. Legea a menţinut controversatul amendament introdus de PSD şi AUR (opoziţia social-democrată şi cea populistă, ultranaţionalistă) care prevede că aleşii găsiţi, anterior legii, incompatibili sau în conflict de interese, îşi pierd mandatul. Victima celebră a acestui amendament, validat, altminteri, de Curtea Constituţională, este primarul Timişoarei, liderul USR, Dominic Fritz. Uniunea a votat împotriva noii reguli, despre care liderul senatorilor USR, Sorin Şipoş, spunea că permite ca o majoritate parlamentară să intervină retroactiv asupra unui mandat câştigat prin vot. Chiar şi PNL, partenerul USR la guvernare, a votat pentru, deşi consideră că prevederea care schimbă regulile în timpul jocului este imorală şi incorectă. Totuşi, miza se raportează în primul rând la România şi la banii pe care i-ar putea pierde, spun liberalii, aşa că au votat în favoarea legii alături de PSD şi AUR. Popularii europeni şi Renew Europe avertizaseră, anterior, Comisia Europeană, că amendamentul a fost scris special împotriva primarului Timișoarei şi constituie o retroactivitate neconstituțională și o instrumentalizare a pârghiilor legale în scopuri politice. Mai mult, el ar intra în coliziune frontală cu dreptul UE, deoarece Dominic Fritz este cetățean german ales în România în baza drepturilor conferite de Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

Republica Moldova şi Ucraina, la 35 de ani

În această săptămână, două state vecine Romaniei, Ucraina şi Republica Moldova, au aniversat, pe 24 şi respectiv 27 august, 35 de ani de la declararea independenţei. Preşedintele Nicuşor Dan nu a fost prezent la ceremoniile de luni, de la Kiev, însă a participat, în format online, la reuniunea Coaliţiei pentru Voinţă. „A fost o binevenită ocazie să reafirmăm susţinerea noastră totală pentru Ucraina şi am continuat discuţiile privind finalizarea unui cadru robust al garanţiilor de securitate”, a scris el pe platforma X. Joi, el şi omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, au fost oaspeţii preşedintei Maia Sandu la sărbătoarea Republicii Moldova. Cele trei ţări vor continua cooperarea în domeniile infrastructurii, energiei şi securităţii, inclusiv pentru prevenirea unor agresiuni cu drone, a declarat preşedintele Dan, după trilaterala de la Chişinău. Republica Moldova este norocoasă să aibă vecini ca România şi Ucraina, a afirmat Maia Sandu.

Scandal cu iz securistic la Bucureşti

Ultimul mare scandal de pe scena publică românească îl are în centru pe cel mai longeviv şef de serviciu din România, Lucian Pahonţu, care conduce Serviciul de Pază şi Protecţie de peste două decenii. Despre el, publicaţia de investigaţie Recorder a scris, săptămâna aceasta, că a făcut parte din forțele de represiune trimise de Nicolae Ceaușescu să înăbușe protestele izbucnite în București, în după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Conform unor documente descoperite de Recorder, Pahonțu a fost prezent în acea noapte în zona baricadei de la hotelul Intercontinental din inima capitalei, unde trupele armate au omorât 48 de oameni și au arestat sute de manifestanți. El ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București. Întrebat, la Chişinau, dacă s-ar impune schimbarea lui Pahonţu, Nicuşor Dan a respins acuzaţiile prezentate în mass-media despre acesta, spunând că şeful SPP nu a participat la reprimarea manifestanţilor în timpul Revoluţiei din 1989 sau ulterior.

Incident la Marea Neagră

O navă comercială a luat foc, joi seară, în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României. La bord erau 12 membri ai echipajului, dintre care unul rănit grav. Toţi au fost salvaţi de Garda de Coastă. Potrivit unor surse oficiale, nava era sub pavilionul Republicii Dominicane. Preşedintele a salutat intervenţia şi a anunţat că incidentul va fi cercetat. El a mai spus că nava a fost lovită, dar pentru moment nu se ştie de cine. Dacă se confirmă că scufundarea vasului este urmarea unui atac, atunci va fi cel mai grav incident legat de conflictul din Ucraina petrecut pe litoralul românesc în această săptămână; una în care s-au descoperit, zilnic, inclusiv în zona plajelor turistice, drone, parte din ele cu explozibil, sau fragmente de dronă.