Retrospectiva săptămânii 19-25.07.2026
Sumar: Noua lege a salarizării unitare nemulțumește pe toată lumea; Incidente navale în Marea Neagră; România, parte din noul program de investiții al NATO; S-a încheiat instalarea platformei offshore de producţie pentru Neptun Deep
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 25.07.2026, 11:30
Noua lege a salarizării unitare nemulțumește pe toată lumea
Săptămâna a debutat, în România, cu o grevă de avertisment organizată în sistemul public de sănătate – timp de două ore, în peste 400 de unități sanitare activitatea medicală a fost redusă la o treime, fiind asigurate doar urgenţele. Federaţia Sanitas, organizatoare a protestului, a subliniat că principalele nemulţumiri vizează noua lege a salarizării pe care angajații din sănătate o doresc echitabilă şi corectă, protejarea veniturilor şi respectarea muncii personalului. Sindicaliştii din sănătate au avertizat, în același timp, că, în lipsa unor soluţii, din 28 iulie vor declanşa greva generală pe termen nelimitat.
Între timp, Curtea de Apel Bucureşti a admis o cerere a Sanitas şi a dispus suspendarea procedurii de adoptare a proiectului legii salarizării, pe motiv că guvernul interimar nu poate propune legi. Legea salarizării unitare este cea care pune cele mai multe probleme și în obţinerea unui consens din partea formaţiunilor politice. Ea ar putea intra pe rolul Parlamentului într-o eventuală sesiune extraordinară la începutul lunii viitoare, spune premierul interimar Ilie Bolojan, care a explicat că încă există discuţii pentru forma finală a documentului. Neadoptarea legii până la finalul lui august ar însemna pentru România pierderea unei finanţări europene de 770 de milioane de euro, a mai spus Ilie Bolojan, care a precizat că celelalte proiecte aferente unor jaloane din PNRR, al căror impact este de câteva miliarde de euro, vor fi discutate în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare a Parlamentului.
Incidente navale în Marea Neagră
Două incidente navale s-au produs, în această săptămână, în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României. Primul dintre acestea a avut loc luni noapte – un tanc petrolier sub pavilion liberian, încărcat cu aproximativ 3.800 de tone de gaz petrolier lichefiat şi având destinaţia Ucraina, a suferit avarii majore în urma unei explozii, după ce suprastructura sa a fost atacată cu drone, potrivit echipajului. Cei 17 marinari aflaţi la bord – filipinezi, georgieni, turci şi indieni – au cerut ajutor și au fost recuperați de nave româneşti de salvare. Trei au suferit arsuri, iar joi unul dintre aceștia a decedat.
ʺInstituţiile statului sunt în alertă şi vor clarifica circumstanţele, cauzele şi responsabilităţile aferente acestui grav incident, cel mai probabil parte a războiul ilegal de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucraineiʺ, a transmis președintele Nicușor Dan.
Nava a fost ancorată şi lăsată să ardă, iar în jurul său a fost stabilit un perimetru de siguranţă. De asemenea, un remorcher a fost trimis în zonă pentru a se asigura că nava nu intră în derivă şi că nu reprezintă un pericol suplimentar pentru siguranţa navigaţiei. Cel de-al doilea incident naval s-a produs joi noapte – o navă comercială care transporta cărbuni, de asemenea sub pavilion liberian și care se îndrepta tot spre Ucraina, a fost avariată după ce a lovit o dronă maritimă sau o mină marină. Echipajul nu a solicitat evacuarea, iar nava a fost în măsură să își continue deplasarea către țărm pentru verificări tehnice și pentru remedierea avariei.
România, parte din noul program de investiții al NATO
NATO va investi, în următorii ani, 27 de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii pe Flancul Estic, inclusiv în România, căreia îi vor reveni peste două miliarde de euro. Banii vor fi folosiți pentru modernizarea unor depozite, rețele de distribuție și conducte de combustibil. Scopul este ca trupele NATO să poată fi deplasate, alimentate și susținute rapid în cazul unei crize sau al unui conflict. Pentru România, această decizie este importantă, deoarece se află pe Flancul Estic al NATO și la Marea Neagră, o regiune considerată strategică după invazia Rusiei în Ucraina. Portul Constanța, baza aeriană Mihail Kogălniceanu și infrastructura de transport militar fac parte din efortul mai larg al Alianței de a putea muta rapid forțe și echipamente spre est, de unde și interesul pentru infrastructura de combustibili. La București, preşedintele Nicuşor Dan a salutat decizia Consiliului Nord-Atlantic, care a aprobat finanţarea proiectului din fondurile comune ale NATO – cea mai mare investiţie de acest tip din istoria Alianţei – și a punctat că decizia vine după mai bine de cinci ani de negocieri și reflectă lecțiile învățate în urma invaziei Rusiei în Ucraina, care au evidențiat rolul crucial al infrastructurii logistice în asigurarea apărării colective.
S-a încheiat instalarea platformei offshore de producţie pentru Neptun Deep
Una dintre etapele importante în dezvoltarea celui mai mare proiect de gaze naturale din România a fost definitivată – compania de stat Romgaz şi OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, au încheiat instalarea platformei offshore de producţie din largul Mării Negre pentru Neptun Deep.
„Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, care va contribui la securitatea energetică a ţării şi la reducerea dependenţei de importuri”, afirmă directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, într-un comunicat.
„De asemenea – se precizează – am finalizat 6 din cele 10 sonde de dezvoltare, precum şi instalarea conductei de 160 km care face legătura cu ţărmul. Dezvoltarea proiectului continuă cu instalarea conductelor şi ombilicalelor submarine între zăcăminte pentru conectarea elementelor offshore, etapă care va fi urmată de testări riguroase, pentru pregătirea producţiei estimate să înceapă în 2027.”
„Proiectul Neptun Deep marchează succesiv realizări importante ce vor contribui la securitatea energetică a României. Operaţiunea de instalare a platformei de producţie offshore Neptun Alpha s-a efectuat la cele mai ridicate standarde de siguranţă şi vine în continuarea finalizării etapei de instalare a conductei de transport gaze”, a spus, la rândul său, directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu. Platforma este complet automatizată şi poate fi operată de la distanţă.