Retrospectiva săptămânii 16-22.08.2026
Sumar: Dronă lângă platforma maritimă Neptun Deep/ Creşte datoria publică/ Fermierii români şi cerealele ucrainene/ Deranj la USR/ David Popovici, cel mai bun înotător din Europa
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 22.08.2026, 11:00
Dronă lângă platforma maritimă Neptun Deep
Armata română a ridicat de la sol avioane de vânătoare F-16 pentru a anihila o dronă navală reperată la câteva sute de metri de proiectul de exploatare de gaze Neptun Deep, din Marea Neagră – a declarat, joi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă. „Pentru a proteja vieţile celor câteva sute de persoane care lucrează pe platformă şi pentru a securiza infrastructura critică, s-a luat decizia de a distruge drona navală” – a adăugat Miruţă. El nu a precizat provenienţa dronei, dar a menţionat că Ucraina vecină, invadată de trupele ruse, a confirmat că aceasta nu aparţinea forţelor sale. Preşedintele Nicuşor Dan a indicat Rusia drept responsabilă. „Condamn cu fermitate intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federaţiei Ruse” – a scris el pe reţeaua Facebook.
Neptun Deep urmează să transforme România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană odată ce va deveni operaţional, în 2027. Stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, România are o frontieră terestră de 614 km cu Ucraina şi s-a confruntat, în ultimii patru ani, cu numeroase incursiuni ale dronelor ruseşti în spaţiul său aerian şi cu mine plutind în Marea Neagră, pe rute comerciale şi energetice esenţiale.
Creşte datoria publică
Datoria publică a României a depăşit 60% din Produsul Intern Brut (PIB) şi, în aceste condiţii, guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cu asistenţa socială – a anunţat ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare. El a amintit şi că România se află, în continuare, în procedura de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană presupune limite clare pentru creşterea cheltuielilor. Pentru 2026, deficitul este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 şi după recordul negativ de 9,3% din 2024.
Fermierii români şi cerealele ucrainene
Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) solicită autorităţilor să urmărească în mod riguros traseul cerealelor ucrainene care tranzitează România, pe fondul posibilei reactivări a aşa-numitelor culoare de solidaritate pentru produsele agricole din ţara vecină. LAPAR cere ca documentele de intrare în ţară să fie corelate în mod obligatoriu cu cele de ieşire, astfel încât să se poată dovedi că întreaga cantitate de cereale declarată în tranzit părăseşte efectiv teritoriul României. Sunt propuse, de asemenea, trasee predefinite, monitorizate de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere şi de Poliţia Română, precum şi cântare mobile la toate frontierele.
În cazul garniturilor de tren, fermierii solicită verificarea sigilării gurilor de încărcare şi descărcare. O solicitare similară le-a adresat, săptămâna trecută, guvernanaţilor de la Bucureşti şi Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) din România. Aceasta cere controlul riguros şi trasabilitatea completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum şi măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale țării.
Deranj la USR
Comitetul Politic al USR (la co-guvernare la București, alături de PNL și UDMR, în cabinetul condus de liberalul Ilie Bolojan și demis de parlament pe 5 mai, prin moțiune de cenzură) s-a reunit, miercuri seara, în şedinţă şi pentru a-și reconfirmar sprijinul față de primarul de la Timișoara (vest), Dominic Fritz, în funcţia de preşedinte al formaţiunii. Ședinta a avut loc după decizia Curţii Constituţionale (CCR) referitoare la Legea Agenției Naționale de Integritate (ANI), potrivit căreia Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese, poate să-şi piardă funcţia de edil. Primarul și suporterii săi au acuzat ceea ce au numit un brutal abuz de putere, pe care l-ar fi comis judecătorii trimiși de PSD (trecut în opoziție tot în mai) în CCR.
Mass-media notează, însă, că, de fapt, potrivit ANI, peste 120 de persoane sunt vizate de așa-zisul amendament Fritz, ce prevede pierderea mandatului sau a funcţiei în cazul în care există decizii definitive în instanţă privind încălcarea regimului incompatibilităţilor şi conflictului de interese. Neplăcute multora, contestate în presă sau în stradă, deciziile CCR sunt definitive şi nu pot fi întoarse.
Nu e prima oară când Curtea provoacă seisme de varii magnitudini pe scena politică. Acum doi ani, i-a blocat candidatura la preşedinţie actualei eurodeputate Diana Şoşoacă, manifest rusofilă şi consacrată ca scandalagioaică. Apoi, din motive nici astăzi limpezi pentru opinia publică, a anulat cu totul alegerile prezidenţiale, provocând cel mai obscur şi stânjenitor episod din istoria de 35 de ani democraţiei româneşti post-comuniste.
David Popovici, cel mai bun înotător din Europa
Sportivul român David Popovici, medaliat, luna aceasta, cu aur la 100 m liber şi 200 m liber la Campionatele Europene de nataţie de la Paris, a primit și premiul pentru cel mai bun înotător din Europa în 2025, acordat de federația continentală de specialitate. Popovici, care va împlini 22 de ani în septembrie, a avut un an 2025 de excepţie. Sportivul pregătit de antrenorul Adrian Rădulescu a cucerit două medalii de aur la Campionatele Mondiale de la Singapore de anul trecut, tot în probele de 100 m şi de 200 m liber, iar la Campionatele Europene de tineret de la Samorin şi-a trecut în palmares trei medalii: două de aur şi una de bronz.
David Popovici e şi primul înotător care realizează dubla 100 – 200 m liber la trei ediţii consecutive ale Campionatelor Europene, Roma 2022, Belgrad 2024 şi Paris 2026.
