Efectele crizei din Orientul Mijlociu asupra agriculturii europene
Scumpirea accelerată a combustibilului și efectele tensiunilor geopolitice pun o presiune tot mai mare asupra agriculturii europene. Costurile de producție cresc, iar consecințele se resimt atât în activitatea fermierilor, cât și în prețul alimentelor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Robina Cornaciu, 22.09.2026, 09:30
Criza din Orientul Mijlociu afectează grav agricultura europeană, provocând creșteri majore ale costurilor la îngrășăminte, combustibili și energie. Comisia Europeană a aprobat cadre temporare pentru a sprijini companiile și fermierii afectați. Fondurile europene din rezeva agricolă au fost suplimentate cu 300 de milioane de euro pentru a contracara efectele crizelor. Plafonul pentru plățile directe în avans pentru fermierii europeni a crescut de la 70% la 75% conform normelor UE.
În plenul Parlamentului European, europarlamentarul român, Daniel Buda a tras un semnal de alarmă asupra acestor aspecte, precizând că motorina și energia electrică s-au scumpit, mărind cheltuielile pentru lucrările agricole:
“Stimați colegi, motorina la 2,5 euro pe litru nu mai este astăzi doar o cifră. Este un semnal de alarmă pentru întreaga agricultură europeană. Fermierii nu se mai întreabă azi cât profit vor avea la final de an. Se întreabă dacă își vor mai putea permite să lucreze pământul anul viitor.
Criza din Orientul Mijlociu, care la început părea una limitată, începe deja să producă efecte economice puternice, iar agricultura este printre primele sectoare afectate. Trebuie să înțelegem foarte clar: atunci când cresc costurile de producție în agricultură, crește, inevitabil, prețul alimentelor pentru fiecare cetățean, afectată fiind calitatea vieții.
Trebuie să acționăm rapid. Europa are nevoie de măsuri concrete: flexibilitate temporară privind ajutoarele de stat, sprijin direct pentru costurile cu combustibilul și îngrășămintele și, nu în ultimul rând, activarea rezervei de criză din cadrul PAC.
În paralel, trebuie accelerată investiția în producția europeană de îngrășăminte, pentru a reduce dependențele externe care vulnerabilizează agricultura europeană la fiecare criză geopolitică.“
