Nivelul de trai al tinerilor din Uniunea Europeană
Șase din zece tineri români trăiesc în gospodării supraaglomerate, cu mult peste media Uniunii Europene. În general, tinerii europeni trăiesc într-o pondere mult mai mare în gospodării aglomerate, comparativ cu întreaga populație a blocului comunitar.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 29.09.2026, 18:18
Cel puțin unul din patru tineri europeni trăiesc în locuințe supraaglomerate, potrivit datelor publicate, marți, de Eurostat. Anul trecut, rata de supraaglomerare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani a fost de 26,9%, în creștere cu 0,4 puncte procentuale (pp) față de 2024. În rândul celor 27 de state membre, cea mai ridicată rată a fost raportată de România (60,4%), urmată de Letonia (54,9%) și Bulgaria (52,8%). Ratele au depășit 40% în alte 6 țări din UE, iar la polul opus se situează Cipru, Irlanda, Malta și Țările de Jos, singurele țări unde rata de supraaglomerare în rândul tinerilor s-a situat sub 10%.
Rata a fost cu 10,1 pp mai mare decât cea înregistrată la nivelul întregii populații a UE. În România diferența între rata de supraaglomerare a tinerilor și cea a populației totale a fost de 20,0 pp, ușor mai mică decât cele observate în Bulgaria (20,3 pp), Grecia (20,1 pp), cele mai mari din blocul comunitar.
În statele membre în care rata de supraaglomerare a tinerilor este ridicată, cei mai afectați au fost tinerii cu vârstele de până la 19 ani. În România, pentru segmentul de vârstă 15-19 ani, rata celor care trăiesc în gospodării supraaglomerate a urcat la 65,5%. În Letonia, Bulgaria, Croația, Lituania și Grecia, cel puțin jumătate dintre tinerii cu vârste de 15-19 ani se aflau anul trecut în aceeași situație. În schimb, în Danemarca, Suedia, Finlanda, Grecia, Malta, Slovacia, Germania și Țările de Jos, ratele de supraaglomerare au fost cele mai ridicate în rândul persoanelor cu vârste între 20 și 24 de ani.
Ponderea tinerilor (galben) care locuiesc în gospodării supraaglomerate, comporativ cu ponderea întregii populații (albastru)/ Infografic: Eurostat
Un alt set de date publicat recent de Eurostat, arată că vârsta medie la care tinerii europeni au părăsit locuința părintească în 2025 a fost de 26,3 ani, cu diferențe semnificative între cele 27 de state membre. În mediu tinerii s-au mutat cel mai târziu din casa părinților în Croația (31,5 ani), Slovacia și Grecia (ambele 30,9 ani), precum și în Spania și Italia (ambele 30,2 ani). La polul opus, cele mai scăzute medii au fost raportate în Finlanda (21,3 ani), Danemarca (21,8 ani) și în Estonia și Lituania (ambele 22,7 ani). În România, media de vârstă la care tinerii s-au mutat din casa părinților a fost de 27,4 ani.
Datele Eurostat mai arată că rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani în UE a fost de 65,5%. Ponderea tinerilor care câștigă un venit tinde să fie mai mare în statele europene unde tinerii părăsesc locuința părintească mai devreme (Țările de Jos, Danemarca, Germania ș.a). Totodată, rata de ocupare a fost mai mică în țările unde tinerii părăsesc locuința părintească mai târziu. În România, puțin peste jumătate dintre cei cu vârste de 15-29 de ani erau angajați în 2025, doar Italia având o pondere mai mică decât cea a țării noastre.
Rata ocupării tinerilor în statele UE (2025)/ Infografic: Eurostat
