Retrospectiva săptămânii 18 – 24.10.2026

România are, în sfârșit, un guvern cu puteri depline/ România continuă să aibă cel mai mare deficit din UE/ Securitatea Mării Negre, esenţială în plan naţional şi euroatlantic/ Reconstrucţia Ucrainei: securitate, oportunităţi, investiţii

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 24.10.2026, 12:00

România are, în sfârșit, un guvern cu puteri depline

România are, de săptămâna aceasta, în sfârșit, un guvern cu puteri depline, după ce precedentul fusese demis, pe 5 mai, de Parlament, prin moțiune de cenzură. Condus de liberalul Ilie Bolojan, fostul executiv – format de PNL, USR și UDMR – a funcționat interimar mai bine de cinci luni, răstimp în care președintele țării Nicușor Dan a nominalizat fără succes trei premieri care să coaguleze o majoritate și să treacă un nou cabinet prin Legislativ – primul nominalizat și-a depus mandatul înainte de a merge în Parlament cu echipa și programul de guvernare, în timp ce următorii doi nu au obținut voturile necesare învestirii.

Rezultatul mult așteptat a sosit abia la a patra nominalizare. Cabinetul propus de jurnalistul și diplomatul Luca Niculescu a primit, marți, votul de învestitură din partea Parlamentului, cu 280 de voturi favorabile, cu 47 peste pragul necesar. Pe lângă blocajul căruia i-a pus capăt, învestirea proaspătului guvern a reconfigurat scena politică. PSD, cea mai mare forţă politică a ţării, este singurul care a intrat la guvernare şi deţine, în noul cabinet, 11 ministere, celelalte 6 fiind ocupate de independenţi. Cu alte cuvinte, în opoziţie se află, acum, patru formaţiuni – cele trei foste la guvernare PNL, USR și UDMR, precum şi naționaliștii din AUR. PNL şi UDMR au votat cabinetul Niculescu în baza unui acord politic încheiat ca o soluţie temporară pentru o perioadă de tranziţie. Parlamentarii USR au votat împotrivă, iar AUR nu a votat.

Noua configurație din Parlament arată că actualul guvern va trebui să gestioneze treburile țării susţinut de o minoritate. Premierul Luca Niculescu a vorbit de nevoia îmbunătăţirii nivelului de trai al românilor, despre protejarea celor vulnerabili, a promis relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă. A afirmat că bugetul pentru anul viitor este o prioritate majoră a guvernului, care trebuie să respecte ţinta de deficit, dar să susţină şi relansarea economică şi măsurile sociale.

România continuă să aibă cel mai mare deficit din UE

La numai o zi după învestirea noului guvern, Eurostat a plasat România pe primul loc în Uniunea Europeană la deficit bugetar în 2025, cu 7,8%, în timp ce datoria publică a urcat la aproape 60% din PIB. Totodată, România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 un deficit de 9,2%, după ce, în primele trei luni ale anului, indicatorul a fost de 5,5 procente. Ministerul Finanţelor a precizat că aceste ultime cifre sunt ajustate sezonier şi nu se referă la deficitul cumulat de la începutul anului. Raportul Eurostat a declanşat, imediat, o furtună politică în țară. „Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite!” – a reacționat PSD, care contestând politica de austeritate a fostului premier Ilie Bolojan, a depus, pe 5 mai, moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul condus de acesta și din care și PSD făcuse, anterior, parte. Acum din nou la putere, social-democrații afirmă ceea ce reproșaseră deja – că, în mandatul lui Ilie Bolojan, România a devenit campioana europeană absolută la rezultate negative: cel mai mare deficit, cea mai mare inflație, cea mai mare scădere a consumului și cel mai mare declin în economie. Într-un bilanț de final de mandat, fostul premier liberal a spus că, dimpotrivă, a redus deficitul atât anul trecut, cât și anul acesta și a evitat retrogradarea României de către agențiile de rating. A admis că economia a înregistrat o scădere și că românii au consumat mai puțin, dar a argumentat că vechea creștere era toxică, deoarece se baza exclusiv pe bani împrumutați.

Securitatea Mării Negre, esenţială în plan naţional şi euroatlantic

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a discutat, joi, la București, despre acţiunile de consolidare suplimentară a securităţii la Marea Neagră, de apărare a apelor teritoriale, a infrastructurii critice, precum şi de asigurare a securităţii navigaţiei comerciale. Reuniunea a fost convocată de președintele Nicușor Dan după seria de atacuri atribuite Rusiei asupra unor nave comerciale în largul coastelor României şi ale Bulgariei, inclusiv în apele teritoriale. Atacurile s-au soldat cu victime. Membrii CSAT au subliniat că securitatea Mării Negre reprezintă o componentă esenţială a securităţii naţionale şi euroatlantice şi că România va continua să acţioneze în strânsă coordonare cu aliaţii şi partenerii săi pentru protejarea intereselor naţionale şi prevenirea escaladării. Ultimele evoluţii din Marea Neagră şi măsurile concrete de consolidare a securităţii şi de protejare a navigaţiei, a comerţului şi a infrastructurii energetice au fost discutate și la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. Iar la Strasbourg, atacurile Rusiei asupra navelor comerciale în largul României şi Bulgariei s-au aflat în centrul dezbaterilor din Parlamentul European, care a adoptat o rezoluţie prin care solicită Uniunii Europene să ia în considerare desfăşurarea unor operaţiuni navale în Marea Neagră. Rezoluţia, adoptată cu o mare majoritate de voturi, condamnă atacurile recente asupra navelor comerciale civile, parte a escaladării războiului împotriva Ucrainei.

„Reconstrucţia Ucrainei: securitate, oportunităţi, investiţii”
Noul guvern de la București afirmă angajamentul României de a se transforma într-un hub logistic, economic şi strategic pentru reconstrucţia Ucrainei şi susţine că firmele româneşti au expertiza, determinarea şi proximitatea geografică necesare pentru a se implica în acest proiect. Mesajul a fost transmis cu ocazia organizării, la Bucureşti, a celei de-a treia ediţii a conferinţei internaţionale „Reconstrucţia Ucrainei: securitate, oportunităţi, investiţii”, organizată de think-tank-ul New Strategy Center. Acesta afirmă că România nu oferă doar un coridor de tranzit sigur, ci reprezintă o platformă stabilă pentru companiile internaţionale care vor să participe la cel mai amplu efort de reconstrucţie după al Doilea Război Mondial. Potrivit unui studiu, proximitatea României faţă de sudul Ucrainei, o zonă extrem de afectată, trebuie valorificată prin proiecte majore de infrastructură rutieră, navală și feroviară.