Târgu Jiu, la celebrarea lui Constantin Brâncuşi
„Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului”, monumentalele opere în aer liber realizate de Constantin Brâncuşi şi inaugurate la 27 octombrie 1938, reprezintă marea atracţie turistică a municipiului Târgu Jiu. În 2026, proclamat, prin lege, „Anul Constantin Brâncuşi”, pentru a marca 150 de ani de la naşterea celebrului sculptor român, au fost organizate conferinţe şi au fost deschise expoziţii pentru a-l celebra pe cel care a avut o influenţă majoră asupra artei moderne universale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 27.10.2026, 17:20
Municipiul Târgu Jiu a găzduit, în perioada 22 – 26 octombrie, Conferința Internaţională „Filosofia Formei”, dedicată celebrului artist român Constantin Brâncuşi, născut la 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, situat la mică distanţă. În cadrul acestui eveniment ocazionat de împlinirea a 150 de ani de la naşterea celebrului artist român şi desfăşurat sub patronaj UNESCO, la Târgu Jiu a fost vernisată expoziţia „Brâncuşi – Fotografia. Atelierul invizibil”. Sunt expuse fotografii realizate de celebrul sculptor român, iar acest spaţiu poate fi inclus pe lista atracţiilor din Târgu Jiu.
Adrian Tudor, viceprimar al municipiului Târgu Jiu, s-a ocupat de organizarea Conferinței Internaționale Filosofia formei, inclusiv de expoziția „Brâncuși – Fotografia. Atelierul invizibil”: „Expoziția are un mesaj pe care o să îl simțiți atunci când o veți vizita. Prin această expoziție, Constantin Brâncuși se întoarce acasă prin fotografiile făcute, chiar acestor locuri, chiar Târgu Jiului, în acele vremuri. Constantin Brâncuși se întoarce acasă acum, la 150 de ani de la nașterea sa. Este un prilej, prin această expoziţie de fotografie, să îl cinstim și să îi cinstim memoria.”
În această inedită expoziţie, publicul poate vedea 33 de fotografii originale, realizate de Constantin Brâncuşi, fotografii care provin din colecţia David Grob Gallery. La început, Brâncuşi şi-a fotografiat lucrările în încercarea de a strânge bani pentru a turna în bronz studiile modelate în lut. Fotografiile din expoziţie sunt realizate mai târziu, cele mai multe în atelier şi surprind modul în care cădea lumina pe sculpturi şi pe soclurile acestora. De menţionat că Brâncuşi a lăsat prin testament statului francez circa 700 de negative şi peste 1.600 de fotografii.
Marile atracţii ale municipiului Târgu Jiu sunt operele în aer liber ale celebrului sculptor. „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului”, inaugurate la 27 octombrie 1938. Revenit în anul 1937 pe meleagurile natale după ce cunoscuse consacrarea la Paris, Constantin Brâncuşi a creat aceste lucrări la solicitarea „Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj”. Atunci când a început să lucreze la operele în aer liber de la Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi avea 61 de ani şi era un artist binecunoscut la nivel mondial. Aceste opere monumentale au fost realizate în memoria celor care au căzut în luptele pentru apărarea oraşului, în perioada primului război mondial. „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” şi „Coloana Infinitului” sunt amplasate pe un drum, numit astăzi “Calea Eroilor” sau „Axa Brâncuşi”. Adrian Tudor, viceprimar al municipiului Târgu Jiu
„Trebuie luat în calcul că Târgu Jiu este un oraș al eroilor, deci nu ratăm aceste obiective care spun multe despre istoria locului, o istorie care înseamnă viitor, așa cum îmi place mie să spun, și vorbim aici de Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, vorbim aici de locul unde Tudor Vladimirescu a scris proclamația la 1821, când deschide pagina numită „România modernă” în istoria noastră. Bineînțeles, ansamblul realizat de Constantin Brâncuși, un loc care te invită la meditație, parcurgându-l, podul, martor la Bătălia de la Jiu, de la Podul Jiului din 1916, care a fost martor nu doar al bătăliei de atunci, dar a a fost menţionat ulterior în scenarii de film.”
Expoziția Brâncuși, Târgu Jiu / Foto: Ștefan Baciu, RRI
Cu doi ani mai devreme de dezvelirea operelor lui Constantin Brâncuşi, în piaţa istorică din Târgu Jiu fusese inaugurat un alt monument, al sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în luptă în vara anului 1917, la Mărăşeşti, pe frontul din Moldova. Amplasat în faţa clădirii Prefecturii Gorj şi a Consiliului Judeţean, pe atunci clădirea Primăriei Târgu Jiu, mausoleul-sarcofag a fost realizat de sculptoriţa Miliţa Petraşcu, elevă a lui Constantin Brâncuşi. Pe „Calea Eroilor” se află podul unde, la 14 octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care încercau să avanseze spre sud.
Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică unde se află operele cioplite în piatră de Brâncuşi. Chiar la intrare este „Poarta Sărutului”, o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. În continuare, mergând pe aleea din spatele Porţii Sărutului, spre malul Jiului, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate din piatră, în formă de clepsidră. La capătul aleii se află o altă operă brâncuşiană – „Masa Tăcerii” – înconjurată de douăsprezece scaune rotunde din piatră, tot în formă de clepsidră.
La celălalt capăt al „Axei Brâncuşi”, la o distanţă de circa 1,2 km, se află “Coloana Infinitului”. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare distanţă. “Coloana Infinitului” are o înălţime de 29 de metri şi este alcătuită din module din bronz, în formă de clepsidră, fixate pe un ax metalic.
Ansamblul brâncuşian, care reprezintă marea atracţie turistică a municipiului Târgu Jiu, a fost inclus, în urmă cu doi ani, pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanității.
