Muncind România – 03.11.2026

Portalul workinromania.gov.ro va fi din nou funcţional începând cu jumătatea lunii noiembrie.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 03.11.2026, 17:00

Portalul workinromania.gov.ro va fi din nou funcţional începând cu jumătatea lunii noiembrie, a anunţat Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă. Potrivit sursei citate, săptămânile în care portalul a fost nefuncţional au generat blocaje masive pentru sute de angajatori din toate sectoarele economice, de la construcţii şi HORECA, până la producţie şi servicii. Imposibilitatea derulării procedurilor a dus la sistarea proceselor de recrutare, pierderi financiare pentru companiile care depind de resursa umană din străinătate şi la un risc crescut ca lucrătorii străini aflaţi deja în proces de integrare să depăşească termenele legale fără vina lor. Deblocarea platformei s-a reuşit ca urmare a emiterii de către Ministerul Muncii a două ordine de ministru: primul modifică metodologia de stabilire a listei profesiilor deficitare, iar al doilea introduce noua listă extinsă de la 289 la aproape 400 de ocupaţii. „Extinderea listei meseriilor deficitare le oferă angajatorilor mai multe opţiuni şi le acordă libertatea necesară pentru a aduce resursa umană de care economia românească are nevoie”, a transmis Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă. Organizaţia reprezintă interesele agenţiilor şi angajatorilor din România implicaţi în recrutarea şi integrarea legală, etică şi sustenabilă a forţei de muncă străine.

România a înregistrat un plus de aproape 280.000 de locuitori datorită imigraţiei, în perioada 2022-2025, relevă un studiu sociologic realizat de Fundaţia Friedrich Ebert, bazat pe datele Institutului Naţional de Statistică. Analiza este o confirmare a faptului că România nu mai este preponderent o ţară sursă de emigraţie, ci mai degrabă de imigraţie. Astfel, în ultimii patru ani, în România s-au stabilit mai multe persoane decât au emigrat. Mai exact, a fost înregistrat un plus de 97.000 pe persoane în 2022, de 66.000 în 2023, de aproape 49.000 în 2024 şi de 67.000 de persoane în 2025. Autorii studiului susţin că, în cazul imigranţilor, nu este vorba exclusiv despre cetăţeni străini, având în vedere că, spre exemplu, potrivit datelor Eurostat, în 2024, două treimi dintre imigranţi de lungă durată înregistraţi erau cetăţeni români repatriaţi. Studiul mai arată că o pondere mare a imigranţilor, 13%, au reprezentat-o cetăţenii ucraineni sosiţi în urma invaziei ruseşti, la care se adaugă cetăţeni din Nepal şi Sri Lanka. De asemenea, anul trecut în România, cei mai mulţi imigranţi definitiv au venit din Republica Moldova şi Ucraina, iar o altă parte importantă din Germania, Canada, Italia şi Spania, state care au constituit în ultimele decenii destinaţii pentru emigrarea temporară a românilor.

Rata şomajului în România a ajuns la 6,3% în septembrie, în uşoară scădere faţă de luna anterioară, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Totuşi, şomajul se menţine ridicat în special în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani, unde a atins aproape 31% în perioada aprilie – iunie. De asemenea, pentru persoanele adulte, şomajul a fost estimat la 5,1 procente în septembrie. Specialiştii sunt de părere că România se confruntă atât cu o lipsă de corelare între şcoală şi piaţa muncii, cât şi cu o migraţie a angajaţilor din cauza salariilor mici. Aceştia mai arată că paradoxul dintre lipsa de personal reclamată de companii şi numărul mare de persoane fără un loc de muncă rămâne strâns legat de nivelul de salarizare. Dacă vor oameni bine calificaţi, angajatorii trebuie să fie dispuşi să şi plătească în consecinţă, au transmis experţii în domeniul recrutării forţei de muncă.

Peste 1.300 de cereri de azil au fost depuse în primele 9 luni ale acestui an, cu 48,5% mai multe decât în perioada similară a anului trecut, arată datele publicate de Inspectoratul General pentru Imigrări. Cele mai multe solicitări au fost înregistrate din partea unor cetăţeni proveniţi din ţări precum Ucraina, Siria, Sudan şi Afganistan. Din punctul de vedere al repartizării pe structuri competente, peste 46% din totalul cererilor de azil au fost depuse la structurile Inspectoratului General pentru Imigrări, în vreme ce aproape 53% au fost înregistrate la cele ale Poliţiei de Frontieră. În ceea ce priveşte cererile depuse la structurile IGI, cele mai multe au fost recepţionate la nivelul capitalei Bucureşti.