Pe drumul vinului și al tradițiilor
Enoturismul câștigă tot mai mult teren în România, atrăgând deopotrivă vizitatori locali și străini dornici să exploreze patrimoniul viticol. De la cramele cu tradiție din Moldova și Muntenia, până la podgoriile din Transilvania și Oltenia, enoturismul oferă o experiență completă pe tot parcursul anului. Aceasta include degustări de vinuri locale recunoscute internațional, gastronomie specifică și o incursiune directă în procesul de producție.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniel Onea, 19.11.2026, 15:45
De la cramele cu tradiție din Moldova și Muntenia, până la podgoriile din Transilvania și Oltenia, enoturismul oferă o experiență completă pe tot parcursul anului. Aceasta include degustări de vinuri locale recunoscute internațional, gastronomie specifică și o incursiune directă în procesul de producție. Descoperim azi potențialul regiunilor viticole românești și ineditul unei vizite în crame alături de Alexandra Maria Gălbează, somelier și fondatoare a Asociației Române de Enoturism. Alexandra ne explică de la ce premise pornește acest tip de explorare și de ce experiența nu poate fi separată de arta culinară:
„Enoturismul, sau, cum îl denumesc mulți, turismul vitivinicol, este acea formă de turism care presupune vizitarea cramelor în grupuri organizate. Această vizită implică turul cramei, prezentarea istoriei locului și a poveștii vinului, de la boabele de struguri din vie, până la produsul finit pe care turistul îl degustă în cele din urmă. Este un domeniu foarte interesant, deoarece enoturismul reprezintă o extensie a turismului gastronomic; practic, nu putem vorbi despre degustarea de vinuri fără a face referire la gastronomie. Chiar și în cazul unei degustări simple, la cramă, aceasta este însoțită de un platou pe care noi îl numim „neutralizator”, compus din pâine, anumite sortimente de brânză și alte preparate similare. De altfel, chiar Organizația Mondială a Turismului definește enoturismul ca pe o extensie a turismului gastronomic. De aici începe o altă poveste: enogastronomia, care aduce în prim-plan preparatele și soiurile locale.”
Pe lângă degustările clasice de o zi, care au prețuri accesibile, cuprinse de regulă între 60 și 130 de lei de persoană, vizitatorii caută acum experiențe complexe, care să includă activități extra. Relaxarea și natura se îmbină perfect în noul concept de wellness enoturistic. În regiuni viticole din sud-estul și estul României, turiștii se pot caza la domenii cu resorturi de 4 și 5 stele, ori la pensiuni de 3 și 4 margarete, care oferă facilități spa, piscine exterioare sau ciubere cu apă încălzită, cu vedere spre vie. Un weekend în astfel de condiții pornește, în medie, de la 350 până la 550 de lei pe noapte pentru o cameră dublă. Odată ajunși aici, turiștii au la dispoziție o gamă largă de activități, după cum aflăm de la Alexandra Maria Gălbează:
„Ne putem plimba cu bicicleta prin vie, putem juca tenis sau, dacă anotimpul și facilitățile de cazare o permit, ne putem relaxa la piscină sau pe plajă. Pe lângă vizitarea cramelor, am adaptat experiența și am organizat o sesiune de asociere a vinului cu preparate culinare direct pe plajă, un eveniment inedit și surprinzător. Reușita depinde, în mod clar, de comunicare și de capacitatea personalului cramei de a fi flexibil și de a se plia pe nevoile grupului. Enoturismul poate fi practicat în orice perioadă a anului, cu precizarea că, în sezonul rece, condițiile climatice ne pot împiedica să ne bucurăm de peisajul natural al podgoriilor. Deși se pot petrece momente plăcute în aer liber și la temperaturi scăzute, cu o companie bună și un vin pe măsură, durata va fi considerabil mai scurtă, iar cea mai mare parte a timpului va fi petrecută în spații închise.”
Pentru cei care își doresc o implicare activă, unele crame din zona Dealu Mare organizează ateliere interactive în care oaspeții învață să își creeze propriul cupaj de vin, experiența fiind adesea completată de mese rustice printre rândurile de viță-de-vie. Mai mult, în inima Transilvaniei, turismul vitivinicol capătă valențe istorice, prin degustări găzduite în incinta unor castele medievale restaurate. Indiferent de nivelul de complexitate al pachetului ales, nucleul experienței rămâne vizita la cramă.
„Indiferent dacă este vorba despre o excursie de câteva zile în Transilvania care include o oprire la o cramă, sau despre un grup restrâns de prieteni care preferă independența, este esențială o programare telefonică în prealabil. Astfel, turiștii se asigură că va exista un reprezentant disponibil pentru a susține turul, a prezenta istoria locului și a coordona degustarea. Vizita debutează în podgorie, dacă starea vremii o permite, sau direct în cramă. Urmează parcurgerea liniei de producție, vizitarea zonei de baricuri și a liniei de îmbuteliere, turul culminând cu momentul mult așteptat: degustarea. Pachetul include, de obicei, între trei și maximum șapte sortimente de vin. Ordinea degustării, stabilită de producător sau de responsabilul turului, începe cu vinurile albe și se încheie cu cele roșii sau poate debuta cu vinuri spumante, în funcție de pachetul ales. Momentul degustării aduce o relaxare generală. După primele pahare, participanții devin mai veseli și mai curioși. Experiența se încheie cu posibilitatea achiziționării produselor.”
Pentru un Revelion all-inclusive la un resort viticol de 4 stele din sud-estul țării, cu meniuri fine-dining și muzică live, costul ajunge la aproximativ 750 de lei de persoană. Totodată, unitățile de cazare viticole de 4 și 5 margarete din centrul României, din zona Sibiului, propun pachete speciale de Crăciun cu acces la ciubăr, foc de tabără și gastronomie tradițională. Pentru un cuplu, un astfel de sejur presupune un buget cuprins între 2.500 și 3.000 de lei. Este un indiciu clar al potențialului enorm de creștere, fenomen confirmat de Alexandra Maria Gălbează:
„Scopul final este oferirea unei experiențe turistice complete, deoarece, în cele din urmă, experiența trăită de turist este cea care contează cu adevărat. Dacă în urmă cu 10 ani existau crame care nu dispuneau de o sală de degustare sau de personal dedicat acestui segment, astăzi lucrurile s-au schimbat remarcabil. Chiar și în situațiile în care turiștii nu se deplasează la cramă, există o cerere ridicată pentru participarea la degustări urbane, exclusiv cu soiuri 100% românești. În aceste cazuri, succesul depinde de flexibilitatea organizatorului, a cărui misiune este de a aduce crama la turist.”
Fie că optează pentru relaxarea pe malul mării combinată cu o degustare estivală, fie că aleg liniștea unui domeniu transilvănean de Crăciun, turiștii au acum posibilitatea de a descoperi România dintr-o perspectivă rafinată, în orice anotimp.