Parlamentul European decretează stare de urgență climatică și de mediu
Parlamentul European a proclamat stare de urgență climatică și cere ca emisiile de gaze de seră în Uniunea Europeană să fie reduse cu 55% până în 2030, pentru ca țările comunitare să poată atinge neutralitatea climatică până în 2050.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Cătălin Gomboș, 05.12.2019, 10:32
Parlamentul European a proclamat stare de urgență climatică și cere ca emisiile de gaze de seră în Uniunea Europeană să fie reduse cu 55% până în 2030, pentru ca țările comunitare să poată atinge neutralitatea climatică până în 2050. Rezoluția Parlamentului a fost adoptată înaintea Conferinței ONU pentru schimbările climatice, COP 25, găzduită de Madrid în perioada 2 – 13 decembrie.
Rezoluția privind starea de urgență climatică a fost adoptată cu 429 voturi pentru, 225 împotrivă și 19 abțineri, în timp ce o a doua rezoluție, care îi cere UE să se angajeze ferm la conferința ONU că va reduce emisiile, a întrunit 430 de voturi pentru și 190 împotrivă.
Urgența este dată de faptul că o serie de studii atrag atenția că obiectivele fixate prin Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice sunt insuficiente pentru a preveni o creștere a temperaturilor globale cu doar 1’5 grade Celsius față de perioada pre-industrială, iar estimările sunt că, până la sfârșitul secolului creșterea va fi de 3%.
Rezoluțiile Parlamentului European au fost precedate de peste 1200 de acte ale unor entități administrative din 26 de țări care au proclamat stare de urgență climatică. În cadrul acestora trăiesc aproape 800 de milioane de persoane. Țările care iau cel mai în serios amenințarea sunt Marea Britanie și Noua Zeelandă unde 80%, respective 74% din populație trăiește în zone unde a fost proclamată urgența.
Și Comisia Europeană și-a propus ca obiectiv atingerea așa-numitei neutralități climatice, de zero emisii nete de gaze cu efecte de seră, până în 2050, însă planurile executivului comunitar au fost, până acum, blocate în Consiliu de Polonia, Ungaria și Cehia. Există, însă, și motive de optimism, întrucât tot mai multe țări realizeză că este nevoie de ținte mai ambițioase, după cum observa președintele Parlamentului European, David Sassoli, la Conferința ONU de la Madrid:
S-a spus că lumea trebuie să facă mai mult și mai repede. Sunt câteva luni de când, la summitul pentru acțiune climatică, am văzut un număr mare de țări care vor să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și, în unele cazuri, mai devreme. Sper că acest număr va crește din nou în săptămânile următoare. Obiectivul nostru implică costuri profunde economice și pentru societate. Pentru aceasta trebuie să sprijinim competitivitatea eonomiilor noastre și să prevedem măsuri sociale și de incluziune pentru a garanta o tranziție justă și echitabilă.
La Conferința de la Madrid participă reprezentanți ai guvernelor, administrațiilor locale, societății civile și mediului de afaceri.
