Raportul de țară pentru România

Absenţa unor eforturi durabile de reformă şi creşterea deficitelor bugetar şi de cont curent pun sub semnul întrebării viitorul creşterii economice a României. Economia ţării a crescut, dar nu datorită unei productivităţi şi concurenţe sănătoase, ci a creşterii puternice a cererii, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile substanţiale de salarii. Evoluţiile demografice adverse au determinat scăderi semnificative ale forţei de muncă şi ale calităţii acesteia, limitând şi mai mult potenţialul creşterii economice. În pofida unei creşteri medii anuale de 5% în ultimii 3 ani, inegalitatea socială este în creştere, nivelul sărăciei rămâne ridicat, iar disparităţile regionale sunt printre cele mai mari din Uniune.

admin, 04.03.2020, 09:44

Absenţa unor eforturi durabile de reformă şi creşterea deficitelor bugetar şi de cont curent pun sub semnul întrebării viitorul creşterii economice a României. Economia ţării a crescut, dar nu datorită unei productivităţi şi concurenţe sănătoase, ci a creşterii puternice a cererii, stimulată de reducerile de taxe şi creşterile substanţiale de salarii. Evoluţiile demografice adverse au determinat scăderi semnificative ale forţei de muncă şi ale calităţii acesteia, limitând şi mai mult potenţialul creşterii economice. În pofida unei creşteri medii anuale de 5% în ultimii 3 ani, inegalitatea socială este în creştere, nivelul sărăciei rămâne ridicat, iar disparităţile regionale sunt printre cele mai mari din Uniune.

Economia a continuat să crească în 2019, dar mai lent. Creşterea produsului intern brut a fost robustă – 4,1% – însă este prognozată la doar 3,3% în 2021. Inflaţia rămâne una dintre cele mai mari din Europa.

Sectorul bancar rămâne solid, iar stabilitatea financiară se menţine, însă băncile au avut un rol limitat în creditarea mediului corporate, fapt care ar putea da economia înapoi.

Investiţiile insuficiente şi lipsa unor politici publice sustenabile afectează potenţialul economic. Infrastructura este subdezvoltată, lipsesc investiţiile în transport, energie, IT şi protecţia mediului. O creştere sănătoasă a investiţiilor publice în cercetare, dezvoltare şi inovaţii, inclusiv în modernizarea infrastructurii fizice şi digitale ar putea contribui la reducerea disparităţilor regionale şi îmbunătăţi productivitatea.

Piaţa muncii are în continuare de o rată scăzută de participare, iar declinul populaţiei active din cauza emigraţiei şi îmbătrânirii a dus la absenţa forţei de muncă şi la scăderea nivelului de calificare. Este nevoie de politici eficiente de atragere şi perfecţionare a forţei de muncă. Dialogul social rămâne limitat. Salariile sunt mici raportat la media UE, dar cresc rapid, sprijinind puterea de cumpărare, dar şi creşterea deficitului.

România a înregistrat progrese în majoritatea domeniilor cuprinse în strategia Europa 2020 de creştere economică sustenabilă. Avem performanţe bune la rata şomajului, reducerea emisiilor poluante, energia regenerabilă, eficienţa energetică şi învăţământul terţiar. Reforma administraţiei publice stagnează, corupţia continuă să fie o problemă majoră şi nu s-au înregistrat progrese în implementarea guvernanţei corporatiste în întreprinderile de stat.