Migraţia ilegală provoacă noi discuţii între statele membre UE
Miniştrii de Interne din statele Uniunii Europene au discutat, la Bruxelles, despre creşterea numărului de migranţi nou sosiţi în Europa pe ruta Balcanilor Occidentali.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Arina Petrovici-Matei, 02.12.2022, 08:35
La două săptămâni după criza franco-italiană în jurul navei umanitare Ocean Viking, miniştrii europeni de Interne, reuniţi la Bruxelles, au aprobat un plan de acţiune menit să evite producerea unei situaţii similare. Tensiunile franco-italiene au readus în discuţie chestiunea extrem de sensibilă privind solidaritatea între ţările Uniunii Europene legată de migraţie.
Conform legislaţiei comunitare, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată este responsabilă pentru găzduirea persoanei respective şi procesarea cererii de azil, o regulă care de multe ori creează fricţiuni între statele membre. Ca răspuns la atitudinea considerată inacceptabilă a Romei, ministrul de Interne francez Gerald Darmanin a anunţat suspendarea primirii în Franţa a 3.500 de solicitanţi de azil aflaţi în prezent în Italia.
Reacţia Parisului a fost calificată ca nejustificată de către premierul italian Giorgia Meloni, care a amintit că ţara sa a primit deja peste 90.000 de migranţi în acest an, comparativ cu 67.000 anul trecut. Aceste relocări au fost prevăzute în cadrul unui mecanism temporar de solidaritate european convenit în luna iunie, pe care chiar Franţa l-a iniţiat în perioada în care asigura preşedinţia semestrială a Consiliului.
Pentru a încerca să relanseze acest mecanism, Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru Mediterana Centrală. Planul vizează mai ales consolidarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit, în special Tunisia, Libia şi Egipt, pentru a împiedica plecările şi a intensifica returnările de migranţi ilegali. De asemenea, planul îşi propune să amelioreze cooperarea între statele membre în operaţiunile de salvare pe mare, precum şi colaborarea cu ONG-urile care operează nave umanitare. Italia, Grecia, Malta şi Cipru denunţă organizaţiile umanitare ale căror nave private acţionează în totală autonomie în raport cu autorităţile de stat abilitate. În schimb, Germania refuză să impună limite de acţiune acestor nave care efectuează operaţiuni de salvare pe mare.
Vicepreşedintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a făcut apel la statele membre să facă progrese în privinţa negocierilor asupra unei reforme a migraţiei şi a azilului în Uniunea Europeană, care stagnează de peste doi ani.
