Retrospectiva săptămânii 26/05-01/06/2013

Societatea civilă românească, reprezentată de Forumul Constituţional, a predat, săptămâna aceasta, Comisiei Parlamentare pentru Revizuirea Constituţiei propunerile privind modificarea legii fundamentale. Formaţiunile politice au, şi pe această temă, viziuni diferite. In timp ce USL şi UDMR doresc păstrarea bicameralismului, democrat-liberalii din opoziţie susţin introducerea parlamentului unicameral. Diferenţe majore sunt legate şi de funcţionarea tripletei preşedinte-parlament-guvern. PDL înclină către republica semiprezidenţială, cu un preşedinte relativ puternic, ca până acum. UDMR o preferă pe cea parlamentară, în care preşedintele să fie ales de legislativ. Însă populaţia se pare că vrea să-şi aleagă, în continuare, în mod direct, preşedintele, aşa că USL se plasează la mijloc: o republică semiparlamentară în care legislativul are cele mai multe pârghii, preşedintele este în continuare ales direct, dar nu mai are nimic de spus în privinţa desemnării premierului. Comisia Parlamentară pentru Revizuirea Constituţiei va începe rapid dezbaterile, astfel încât să elaboreze, până la sfârşitul lunii iunie, un proiect de lege. Urmează, tot în vară, votul în Senat, apoi, în septembrie, cel din Camera Deputaţilor şi, în final, consultarea populaţiei prin referendum.

Prag redus pentru referendum

PDL va ataca, la Curtea Constituţională, principala modificare adusă legii referendumului, potrivit căreia a fost redus pragul de prezenţă de la 50 la 30%. În acelaşi timp, validarea rezultatelor unui referendum se va face dacă se pronunţă favorabil 25% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente. Modificarea legii a fost adoptată, miercuri, în Camera Deputaţilor. Democrat-liberalii avertizează că noile prevederi restrâng dreptul de vot. In schimb, social-liberalii spun că noile prevederi au fost formulate în spiritul observaţiilor făcute de Curtea Constituţională, care recomandase introducerea unor condiţii unice de organizare şi desfăşurare a referendumurilor, indiferent de miza acestora.

Salarii mai mici pentru directorii companiilor de stat

Guvernul de la Bucureşti a plafonat salariile directorilor din companiile cu capital integral sau majoritar de stat, care depăşeau, în unele cazuri, 10.000 de euro lunar. Salariul maxim pe care îl vor putea primi va putea fi doar de şase ori mai mare decât venitul mediu brut pe ramură. Decizia a fost luată în aceeaşi zi în care executivul a publicat o listă cu indemnizaţiile acestor manageri. Cel mai bine plătit era directorul CFR, cu peste 14.500 de euro pe lună, urmat de cel de la Poşta Română – aproape 14.300 de euro. Aflată în situaţie falimentară – cu datorii de aproximativ 150 de milioane de euro şi pierderi de 12 milioane de euro – Poşta este pe lista de privatizări a guvernului. Acesta a fost nevoit să extindă termenul de privatizare cu şase luni, după ce compania nu a reuşit să atragă niciun investitor. Poşta Română este cel mai mare operator de servicii poştale din ţară, cu peste 32 de mii de angajaţi.

Rezilierea păgubosului contract cu americanii de la Bechtel

Contractul cu Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania a fost reziliat, iar statul român urmează să plătească companiei americane despăgubiri de 37,2 milioane de euro. La această sumă se adaugă datorii de 50 milioane de euro. Autostrada, proiectată pe o lungime de 415 kilometri, urma să pornească din apropiere de Braşov şi să ajungă lângă Oradea, la graniţa vestică, cu Ungaria. Din 2003, de când a fost semnat contractul, Bechtel a încasat aproape un miliard şi jumătate de euro, dar a finalizat doar un singur tronson, de 52 de kilometri. Pe de altă parte, într-un alt proiect important, Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Arad-Nădlac, parte a Coridorului IV Paneuropean, săptămâna aceasta a fost inaugurat tronsonul de 32 de km Deva-Orăştie. Lucrările au durat doi ani, iar costurile au fost acoperite pe jumătate din fonduri europene.

România şi procedura de deficit excesiv

Comisia Europeană şi-a făcut publice recomandările anuale prin care se speră ca ieşirea din criză a ţărilor Uniunii, dar şi consolidarea lor economică să se facă în mod organizat. In privinţa României, Bruxelles-ul a propus scoaterea din procedura de deficit excesiv, ceea ce înseamnă că Bucureştiul respectă regula de aur a finanţelor europene. De la 9% din PIB cât era în 2009, deficitul a ajuns, la finele anului trecut, la 2,9%. Pentru anul acesta, executivul comunitar estimează o reducere la 2,6%, iar pentru anul viitor la 2,4%. Propunerea Comisiei Europene de scoatere din procedura de deficit excesiv vine la pachet cu un set de recomandări, printre care finalizarea programului de asistenţă financiară convenit cu UE şi FMI, asigurarea unei consolidări fiscale favorabile creşterii economice, continuarea reformelor în sănătate şi învăţământ, precum şi punerea în aplicare a strategiei naţionale de integrare a romilor.

Un nou guvern în Republica Moldova

Ministerul român al Afacerilor Externe a salutat votul de încredere acordat, joi, de Parlamentul Republicii Moldova echipei guvernamentale conduse de pro-europeanul Iurie Leancă. Potrivit unui comunicat al diplomaţiei de la Bucureşti, formarea noului cabinet de la Chişinău reprezintă o garanţie a dezvoltării şi aprofundării relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona). Bucureştiul şi-a reafirmat sprijinul deplin pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. De la începutul lunii martie, Republica Moldova se confrunta cu o criză politică generată de demiterea prin moţiune de cenzură a guvernului condus de Vlad Filat.

Steaua Bucureşti – campioana României la fotbal

Echipa Steaua Bucureşti a sărbătorit, marţi, alături de mii de suporteri, câştigarea titlului de campioană a României la fotbal. Fiesta „roş-albastră” a început pe Arena Naţională, cel mai mare stadion din ţară, unde steliştilor le-au fost înmânate tricourile, medaliile şi trofeul de campioni. Ulterior, fotbaliştii şi membrii staff-ului s-au îmbarcat într-un autocar descoperit şi au plecat spre Piaţa Constituţiei din centrul Bucureştiului, unde peste 15.000 de oameni îi aşteptau să sărbătorească performanţa. S-au aprins zeci de torţe şi fumigene, s-a cântat şi s-a scandat pentru favoriţi.