Restrospectiva săptămânii 30.08-05.09.2026
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române / PNRR, la final / Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, la Bucureşti / Acţiunile Rusiei provoacă indignare în capitalele Uniunii Europene / Ziua Limbii Române, sărbătorită, în premieră, în trei ţări
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 05.09.2026, 11:21
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române
Bucureştiul a fost săptămâna aceasta gazda Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, la care au participat şefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare din străinătate, ambasadori străini şi înalţi oficiali ai statului. Tema acestei ediţii a fost „Diplomaţia, ancora unei lumi în schimbare”, iar agenda discuţiilor s-a concentrat pe creşterea economică, securitate şi întărirea încrederii şi a relaţiei cu diaspora.
Consolidarea securității, comunitățile românești din afara granițelor și diplomația economică sunt cele trei obiective în politica externă a României, a declarat preşedintele Nicuşor Dan în alocuţiunea susţinută pentru corpul diplomatic. România este un contributor la securitatea transatlantică, a Flancului estic şi a regiunii în care ne găsim, a spus acesta. Dan a vorbit şi despre proiectele majore de interconectare regională şi a anunţat că exploatarea gazelor prin proiectul offshore Neptun Deep va începe anul viitor.
În plus, președintele s-a referit şi la urgenţa rezolvării unor restanţe administrative din sistem, precum situaţia unor sedii de consulate şi rotaţia întârziată a diplomaţilor. Totodată, preşedintele a reiterat susţinerea pe care România o oferă integrării Republicii Moldova şi Ucrainei în Uniunea Europeană şi a spus că relaţia cu Chişinăul rămâne una extrem de importantă pentru politica externă românească.
La rândul său, ministrul interimar de externe, Oana Ţoiu, a transmis că procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este unul dintre cele mai importante obiective ale diplomaţiei româneşti anul acesta şi a menţionat că, între toate statele aflate în proces de aderare, România a reuşit să evolueze cel mai mult.
PNRR, la final
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pachetul european de reforme și investiții publice pentru perioada post-pandemie, a ajuns la final. Până în ultima zi, 31 august, în România au avut loc recepţii de obiective finalizate şi adoptări de acte normative de către guvernul de la Bucureşti care să asigure cât mai multe angajamente asumate şi jaloane îndeplinite. La Târgu Mureş a fost inaugurat un nou Centru chirurgical cardiovascular, iar pe autostrada Moldovei A7 a fost deschis circulaţiei încă un tronson de aproape 50 de km. Fondurile din PNRR au fost în valoare de 13,5 miliarde de euro nerambursabile şi aproximativ 7 miliarde de euro împrumuturi.
Per ansamblu, România a reuşit să atragă şi să investească peste 90% din banii nerambursabili puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană prin acest program, a anunţat prim-ministrul interimar Ilie Bolojan. Acesta a arătat că în România vor rămâne investiţii importante în infrastructura mare, precum căi ferate modernizate şi electrificate, spitale şi şcoli în aproape toate reşedinţele de judeţ, precum şi proiecte de eficienţă energetică. Premierul a spus că au fost pierdute, totuşi, fonduri consistente, de exemplu 770 de milioane de euro pentru ratarea reformei salarizării bugetarilor sau aproape 100 de milioane de euro pentru măsurile incomplete din domeniul decarbonizării. Din cele peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 de proiecte au rămas nefinalizate sau nerecepționate.
În comparație cu restul Uniunii Europene, România se situează la coada clasamentului în ceea ce privește procentul de bani încasați efectiv din PNRR, reușind să securizeze doar aproximativ 61% din totalul alocat. Campioane la obținerea banilor din PNRR sunt Spania și Italia, care au atras între 90 şi 100% din fonduri, urmate de Portugalia și Grecia, cu o rată de absorție de 80-85 de procente.
Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, la Bucureşti
Preşedintele României, Nicuşor Dan, l-a primit, joi, la Bucureşti, pe preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, aflat într-o vizită de consultare a priorităţilor şi preocupărilor României. Dan a spus că principalul subiect al dialogului a fost negocierea viitorului buget al UE pentru perioada 2028-2034. El a precizat că ţara noastră pledează pentru un buget „ambiţios”, cu sume consistente pentru capitolele Coeziune şi Agricultură, care să-i permită României să reducă decalajul faţă de celelalte ţări europene.
La rândul său, Antonio Costa a declarat că recentele încălcări ale spaţiului aerian român, precum şi incidentele în care au fost implicate drone marine sunt „profund îngrijorătoare” şi că Bruxelles-ul va continua să fie alături de România, deoarece înţelege că securitatea României este securitatea Europei în ansamblul său. Trebuie să fim uniţi în demersurile pentru o pace justă şi durabilă în Ucraina, a afirmat Costa. Nu în ultimul rând, acesta şi-a exprimat recunoştinţa pentru „puternicul sprijin acordat de România Republicii Moldova în parcursul său către integrarea în UE”. Preşedintele Consiliului European a mai mers, joi, în Bulgaria şi Grecia. Anterior acesta a vizitat Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Ungaria, Croaţia şi Luxemburg.
Acţiunile Rusiei provoacă indignare în capitalele Uniunii Europene
Ministerul român de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Vladimir Lipaev, ca să dea explicaţii despre incidentul cu dronă, petrecut luna trecută, la aeroportul din Leipzig, despre care Germania spune că a fost organizat de Rusia. Ministrul interimar de Externe, Oana Ţoiu, a transmis că Bucureştiul este solidar cu Berlinul şi cu celelalte capitale europene care s-au confruntat cu activităţi hibride, interferenţe şi provocări nesăbuite şi insistente ale Rusiei, de care a avut parte şi ţara noastră.
Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că incidente precum sabotajul cu drone ruseşti din Germania au devenit „noua normalitate” şi marchează o nouă escaladare a activităţii ruseşti pe teritoriul Uniunii Europene. Ea a spus că. dacă atacul ar fi reuşit, „ar fi provocat pagube enorme şi, posibil, chiar pierderi de vieţi omeneşti”. La rândul său, secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, Mark Rutte, a spus că Rusia a devenit „din ce în ce mai nesăbuită” pe măsură ce îşi continuă invazia pe scară largă a Ucrainei, dar că unitatea aliaţilor este „de neclintit”. Mai multe state membre i-au convocat pe reprezentanţii Moscovei pentru explicaţii, după ce poliţia germană a identificat ADN-ul a doi bărbaţi cu paşaport rusesc suspectaţi că au adus drona cu explozibil la aeroportul din Leipzig.
Ziua Limbii Române, sărbătorită, în premieră, în trei ţări
Ziua Limbii Române a fost sărbătorită săptămâna aceasta, la 31 august, în România, Republica Moldova şi în premieră în Ucraina. Astfel, o sesiune festivă a fost organizată simultan atât la Academia Română, cât şi la Academia de Ştiinţe a Moldovei. De asemenea, în Senatul de la Bucureşti a avut loc un eveniment dedicat scrisului de mână în limba română, intitulat „Marea Dictare Naţională”, la care au participat copii şi adulţi din diferite medii de activitate. Aceştia au fost invitaţi să scrie, după dictare, un fragment din jurnalul Reginei Maria.
O manifestare similară a avut loc la Chişinău. Peste 2.500 de persoane s-au strâns în centrul capitalei moldovene şi au transcris un fragment din creația actorului, regizorului, dramaturgului și umoristului Gheorghe Urschi, supranumit „regele umorului” din Republica Moldova. Ziua Limbii Române a fost marcată şi la Cernăuţi, în Ucraina. Reprezentanţii administraţiei locale, ai diplomaţiei române din Ucraina, dar şi ai comunităţii româneşti din regiune au depus coroane de flori la statuile lui Taras Shevchenko şi Mihai Eminescu, primul considerat poetul naţional al Ucrainei, iar al doilea, cea mai influentă personalitate din literatura română.
„Asistăm la un moment istoric, pentru că, pentru prima dată, România, Republica Moldova şi Ucraina sărbătoresc Ziua Limbii Române în aceeaşi zi”, a declarat ambasadorul României la Kiev, Victor Micula. El a salutat decizia președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a recunoaşte oficial limba română şi de institui această sărbătoare şi în ţara vecină.
