Retrospectiva săptămânii 01.02 – 06.02.2015

Principalele evenimente ale săptămânii ce tocmai se încheie.

Corina Cristea, 07.02.2015, 11:50

Mari dosare de corupţie în România

Dosarele de mare corupţie au rămas şi în această săptămână în prim-planul mass-media din România, nume sonore din politică sau administraţie fiind chemate la DNA, instituţie care extinde în fiecare zi lista acuzaţilor. Deputatul Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată în două dosare – pentru spălare de bani, fals în declaraţii si trafic de influenţă – şi va afla luni dacă va fi arestată preventiv. Procurorii anticorupţie au cerut încuviinţarea arestării preventive a acesteia, iar plenul pentru ridicarea imunităţii parlamentare a Elenei Udrea se va reuni în prima zi a săptămânii viitoare. Fostul ministru respinge acuzaţiile. Tot în această săptămână, judecătorul Toni Greblă şi-a dat demisia din funcţia de membru al Curţii Constituţionale din România, pe fondul anchetei în derulare la adresa sa. El este acuzat de grave fapte de corupţie. Miercuri, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, i-a transmis ministrului justiţiei cererea de urmărire penală a fostului ministru al economiei, democrat-liberalul Adriean Videanu, arestat preventiv într-un alt dosar, pentru complicitate la abuz în serviciu. Între timp, Videanu a fost eliberat sub control judiciar. Sunt doar câteva cazuri cu rezonanţă, care scot la lumină dedesubturile unor afaceri cu mult sub litera legii.

Prognoze îmbunătăţite privind creşterea economică a României

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimarea privind creşterea economică a României în 2015 până la 2,7%, cu 0,3% mai mult faţă de predicţia anterioară. Această creştere economică, urmată de una de 2,9% în 2016, ar urma să fie susţinută, în principal, de cererea internă şi de revenirea graduală a economiei globale. Consumul privat este aşteptat să rămână robust, pe măsură ce creşterea salariilor, inflaţia scăzută şi îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii sunt factori care susţin puterea de cumpărare, se arată în raportul Comisiei Europene. De asemenea, e de aşteptat ca investiţiile private şi cele publice să înceapă să-şi revină, iar exporturile să crească.

Centre NATO în România

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, joi, o întărire a capacităţilor sale în estul Europei, creând o nouă forţă de reacţie rapidă de 5.000 de militari şi centre de comandă în regiune, a anunţat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Ministrul român al Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a anunţat că NATO va fi prezentă inclusiv în România prin două comandamente care urmează a fi înfiinţate în perioada următoare. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a salutat decizia luată de NATO de a stabili centre de comandă şi control în România şi în alte cinci ţări aliate – Bulgaria, Polonia şi ţările baltice. În plus, spune Aurescu, România este pe deplin angajată şi contribuie la securitatea aliaţilor NATO prin intermediul Cartierului General Multinaţional al NATO din sud-est”. Potrivit Alianţei, aceasta este cea mai semnificativă consolidare a forţei colective de la încheierea războiului rece până în prezent şi survine în contextul acţiunilor tot mai agresive ale Rusiei în Ucraina, care a încălcat legea internaţională şi a anexat Crimeea.

România şi jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie

Vot final în Senatul de la Bucureşti asupra proiectului de lege prin care România acceptă jurisdicţia obligatorie a Curţii Intenaţionale de Justiţie – principalul organ judiciar al ONU şi una dintre cele mai prestigioase instanţe internaţionale, înfiinţată în urmă cu 70 de ani. Până anul trecut, 70 de state au recunoscut jurisdicţia Curţii Internaţionale de Justiţie, între acestea, 21 de state membre ale Uniunii Europene, cărora li se alătură acum şi România. Prin acest act unilateral, Bucureştiul obţine, între altele, dreptul de a aduce în faţa instanţei de la Haga un alt stat care a acceptat jurisdicţia Curţii. Decizia demonstrează că România îşi întemeiază conduita în relaţiile internaţionale pe respectarea strictă a dreptului, a apreciat în plenul Senatului, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, cel care în urmă cu şase ani obţinea la Haga câştig de cauză în procesul dintre Bucureşti şi Kiev pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre.

Decizii financiare în România

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a înregistrat până acum sute de plângeri de la clienţi care au contractat de la bănci credite în franci elveţieni şi se află în prezent în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele. O eventuală conversie la cursul istoric a tuturor creditelor în valută – măsură dorită de cei cu credite – ar genera pierderi mari, de aproape 10 miliarde de lei, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit căruia, diversitatea celor care au luat credite în franci elveţieni obligă la căutarea unor soluţii de la caz la caz. Între timp, Consiliul de Administraţie al BNR a redus dobânda de politică monetară la un nou minim istoric de 2,25% pe an. Decizia este motivată de faptul că inflaţia se menţine sub estimări, iar creditarea nu dă semne de revenire. Banca Centrală a scăzut cu o jumătate de procent şi dobânda la care băncile se împrumută de la BNR pe termen foarte scurt, pentru a acoperi o lipsă temporară de bani. Noua dobândă a facilităţii de creditare este de 4,25% pe an.